ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 178/2015

Asupra recursului civil de față,

constată următoarele:

Prin

Decizia nr. 812/R din 12 februarie 2013, Curtea de Apel Oradea, secția I

civilă, a respins, ca nefondată, contestația în anulare formulată de

contestatorul Ț.M. în contradictoriu cu intimatul primarul com. Sînmartin

-Sînmartin, Județ Bihor împotriva Deciziei civile nr. 4110 din 11 octombrie

2012 a Curții de Apel Oradea, pronunțată într-o acțiune întemeiată pe Legea nr.

10/2001.

La data de 25 februarie 2013 (data

poștei), contestatorul Ț.M. a declarat recurs împotriva Deciziei nr. 812/R din

12 februarie 2013 a Curții de Apel Oradea, secția I civilă, recurs înaintat

spre soluționare înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cauza a fost înregistrată pe rolul

Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. 2056/111/2009*, fiind fixat termen

de judecată la 16 octombrie 2013.

La termenul din data de 16 octombrie 2013,

Înalta Curte a suspendat judecata recursului, conform prevederilor art. 242 alin.

(1) pct. 2 C. proc. civ., întrucât părțile nu s-au prezentat la strigarea

cauzei și nici nu au solicitat judecarea în lipsa.

Cauza a fost repusă din oficiu pe rol,

prin rezoluția din 26 noiembrie 2014, în vederea discutării perimării cererii

de recurs.

Potrivit dispozițiilor art. 248 alin.

(1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată, contestație, apel, recurs,

revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare se perima de drept,

chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp

de un an.

Conform art. 252 alin. (1) C. proc.

civ., perimarea se poate constata și din oficiu.

Rezultă că, pentru a interveni

perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se

află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această lăsare a

pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părții.

Așadar, perimarea operează cu condiția

ca, timp de un an să nu se fi săvârșit nici un act de procedură în vederea

judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de diligentă a părților, care nu au

acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o facă.

În speță, părțile, deși legal citate,

nu s-au prezentat în instanță la termenul din data de 16 octombrie 2013, stabilit

pentru soluționarea recursului și, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct.

2 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea pricinii, constatându-se că nici una

dintre părți nu a cerut judecarea în lipsă. In raport de aceste considerente și

având în vedere că, în cauză, a trecut mai mult de un an de la data suspendării

judecății pricinii, timp în care nici una dintre părțile litigante nu a

solicitat continuarea judecății recursului și că în această perioadă nu a

intervenit nicio cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare,

Înalta Curte, în temeiul art. 248 coroborat cu art. 252 alin. (1) C. proc. civ.,

va constata perimat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de

contestatorul Ț.M. împotriva Deciziei nr. 812/R din 12 februarie 2013 a Curții

de Apel Oradea, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,

21 ianuarie 2015.