ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 953/2015
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 953/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Deliberând, în
condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față, constată
următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 418 din 9
aprilie 2013, Tribunalul Timiș a admis excepția nulității recursului invocată
de pârâtul intimat C.P.
A constatat nul
recursul deciarat de reclamantul C.G. împotriva sentinței civile nr. 4663 din 2
octombrie 2012, pronunțată de Judecătoria Timișoara.
Împotriva acestei
decizii a deciarat recurs reclamantul C.G., solicitând casarea ambelor
hotărâri.
Prin Decizia nr.1334/R
din 16 octombrie 2013, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a respins, ca
inadmisibil, recursul declarat de reclamantul C.G. împotriva Deciziei civile nr.
418 din 9 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. 5881/325/2008*.
A obligat
recurentul să plătească intimatului C.P. suma de 300 lei cheltuieli de judecată
în recurs.
Împotriva
acestei din urmă decizii a declarat din nou recurs reclamantul C.G., solicitând
casarea tuturor hotărârilor pronunțate în cauză și trimiterea dosarului spre
rejudecare la o instanță competentă.
La termenul de
judecată din data de 31 martie 2015, Înalta Curte a rămas în pronunțare asupra
excepției inadmisibilității recursului, ce se impune a fi analizată cu
prioritate, în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ.
Căile de atac,
respectiv condițiile în care acestea pot fi exercitate, sunt de ordine publică,
deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice cauze care ar
putea ține în loc, în mod nedefinit, judecata unui proces.
Ca atare,
niciuneia dintre părți nu îi este permis să formuleze și nici instanța
judecătorească nu se poate învesti cu judecata unei căi de atac exercitată în
afara sistemului căilor de atac prevăzute de lege.
Totodată, una
din regulile generale privitoare Ia exercitarea căilor legale de atac constă în
aceea că dreptul de a promova o cale de atac este, în principiu, unic și se
epuizează odată cu exercitarea iui, ceea ce înseamnă că nimănui nu-i este
îngăduit de a uza de două sau mai multe ori de una și aceeași cale de atac.
Potrivit art. 299
alin. (1) C. proc. civ., pot constitui obiect al recursului, „hotărârile date
fără drept de apel, cele date în apel precum și, în condițiile prevăzute de
lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională".
Totodată,
dispozițiile art. 377 alin. (2) C. proc. civ. enumera categoriile de hotărâri
irevocabile, ca fiind hotărârile date în recurs (pct. 4), precum și orice alte
hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs (pct. 5).
Împotriva acestora nu se mai poate exercita încă o dată apel sau recurs, potrivit
principiului unicității căii de atac.
Prin
instituirea de către legiuitor a unor prevederi cu privire la caracterul
definitiv și irevocabil al hotărârilor judecătorești nu se încalcă dreptul de
acces liber la justiție, prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a
Drepturilor Omului și nici nu se creează vreo discriminare, în sensul
dispozițiilor art. 16 din Constituția României.
În speță, prin
Decizia civilă nr. 418 din 9 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul Timiș a fost
soluționat recursul declarat de reclamantul C.G. împotriva sentinței civile nr.
4663 din 2 octombrie 2012 a Judecătoriei Timișoara.
Așadar, în
cauza, nu pot fi admisibile recursurile declarate de reclamant împotriva
acestei decizii irevocabile, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai
fi atacată cu recurs, atâta timp cât unul din principiile de drept procesual
privește unicitatea dreptului de a folosi calea de atac.
Drept urmare,
cum împotriva unei hotărâri irevocabile nu poate fi exercitat un nou recurs,
cale extraordinară de atac, recursul declarat în cauză de reclamantul C.G.
împotriva Deciziei nr. 1334/R din 16 octombrie 2013 a Curții de Apel Timișoara,
secția l civilă, este inadmisibil și va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibil, recursul declarat de reclamantul C.G. împotriva Deciziei nr. 1334/R
din data de 16 octombrie 2013 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 31 martie 2015.