ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4186/2014

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, la data de 18 noiembrie 2011, sub nr. 25129/303/2011,

reclamanta M.V. a chemat în judecată pe pârâții SC I.P. SA, Ministerul

Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Oficiul de Cadastru și

Publicitate Imobiliară București Sector 6, Comisia Locală pentru Stabilirea

Dreptului de Proprietate Comuna Chiajna și Comisia Județeană pentru Stabilirea

Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Județene Ilfov solicitând instanței

ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să constate că este proprietara imobilului

- teren în suprafață de 3000 mp situat în București, Șos. P., sector 6, nr.

cadastral x1, să constate nulitatea absolută parțială a certificatului de

atestare a dreptului de proprietate din 15 octombrie 2004 emis de Ministerul

Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale în favoarea pârâtei SC I.P. SA

pentru imobilul sus-menționat, să se dispună totodată, anularea nr. cadastral

x1/8 la PI/9 a C.F. Individuale nr. 50484 din localitatea București emis pentru

imobilul sus-menționat și să se dispună rectificarea C.F. nr. x2 bis

nedefinitivă a Municipiului București Sector 6 prin radierea din partea a II-a

a acesteia a mențiunii legate de referatul de suprapunere din 10 octombrie 2011

emis de OCPI, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată

ocazionate de acest proces.

La data de 5 martie

2012 pârâta Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a formulat

întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a instanței,

excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile, excepția

tardivității acțiunii raportat la prevederile Legii nr. 554/2004, iar pe fond a

solicitat respingerea acțiunii ca nefondate.

La data de 14 martie

2012 pârâta SC I.P. SA a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin

care a solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de

proprietate nr. 71469/2004 emis de Comisia Județeană pentru stabilirea

dreptului de proprietate asupra terenurilor județului Ilfov, în privința

suprafeței de 3000 mp situată în sola 57/5, parcela 233/1, ce are nr. poștal

provizoriu 252 pe Șos. Prelungirea Ghencea.

La data de 18 iunie

2012 pârâta Comisia Locală pentru aplicarea legilor fondului funciar a comunei

Chiajna a formulat întâmpinare prin intermediul căreia a solicitat respingerea

cererii reconvenționale formulate de pârâta-reclamantă SC I.P. SA.

La data de 06

septembrie 2012 pârâta Comisia Județeană Ilfov pentru Stabilirea Dreptului de

Proprietate Privată asupra Terenurilor a formulat întâmpinare la cererea

reconvențională formulată de pârâta-reclamantă SN I.P. SA prin care a solicitat

respingerea acesteia ca nefondată și nelegală.

Prin sentința din 3

aprilie 2013, Curtea de Apel București a admis excepția lipsei procedurii

prealabile și a respins acțiunea formulată de reclamanta M.V., ca inadmisibilă.

Împotriva sentinței

din 3 aprilie 2013 a Curții de Apel București a declarat recurs reclamanta M.V.

În ceea ce privește

cererea de repunere în termenul pentru motivarea recursului, instanța urmează a

o respinge în considerarea următoarelor argumente.

În susținerea cererii

de repunere în termenul pentru motivarea recursului, recurenta M.V. arată că nu

i-a fost comunicată sentința pronunțată de instanța de fond, astfel că nu a

avut posibilitatea să formuleze motivele de recurs în raport cu motivarea

hotărârii atacate.

Din înscrisul

existent la dosarul Curții de Apel București, rezultă că sentința din 3 aprilie

2013 a fost comunicată recurentei la data de 11 iunie 2013.

Prin urmare,

împrejurarea invocată de recurentă, că nu a putut depune motivele de recurs

întrucât nu i-a fost comunicată sentința, nu îndeplinește cerințele prevăzute

de art. 103 alin. (1) teza a II a C. proc. civ., care reglementează procedura

repunerii în termen, situație față de care instanța urmează a respinge cererea

cu consecința constatării nulității recursului, în aplicarea sancțiunii

prevăzută de art. 306 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit art. 302

1

C. proc. civ. cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, (...)

motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau,

după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

A motiva recursul

înseamnă, pe de parte arătarea motivului de recurs prin identificarea unuia

dintre motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ., dar și

dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de

judecată al instanței, raportat la motivul de recurs invocat.

Numai indicarea

greșită a motivelor de recurs obligă instanța la o încadrare corectă a

acestora, în condițiile art. 306 alin. (3) C. proc. civ., o asemenea obligație

nefiind stabilită în sarcina instanței în situația în care recurentul nu indică

niciun motiv de recurs din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

În cauză, recurenta

nu s-a conformat dispozițiilor înscrise în art. 302

1

și art. 304 C.

proc. civ., întrucât în cererea de recurs nu a indicat vreun motiv din cele

prevăzute de art. 304 C. proc. civ., criticile formulate neputând fi încadrate

în vreunul din motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de lege.

Așa cum se poate

observa recurenta a depus la dosarul cauzei o simplă declarație de recurs.

Pentru a conduce la

casarea sau modificarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare de formă a textelor, condiția legală a dezvoltării motivelor implicând

determinarea greșelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt

și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Așa fiind, având în

vedere dispozițiile art. 306 alin. (1) C. proc. civ. și cum nu au fost

constatate motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu,

potrivit dispozițiilor alin. (2) ale aceluiași articol, Curtea urmează a

constata că recursul este nul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de

repunere în termenul pentru motivarea recursului.

Constată nulitatea

recursului declarat de M.V. împotriva sentinței din 3 aprilie 2013 a Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 6 noiembrie 2014.

Procesat

de GGC - NN