ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2077/2016

Decizia nr. 2077/2016

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data 17 martie 2014 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC A. SRL, în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al deținătorilor de autorizație de punere pe piața română de medicamente B., C., D. NV și E. B.V., a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate („CNAS”), anularea Notificării MS/FD/3237 din 1 august 2013 emise de pârâtă, prin care i-au fost comunicate valoarea procentului „p” pentru trimestrul II 2013, de 14,55%, și consumul de medicamente pretins înregistrate în trimestrul II 2013 suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și bugetul Ministerului Sănătății, pretins centralizate conform declarațiilor fiecărui plătitor al contribuției.

Prin Sentința civilă nr. 2461 din 23 septembrie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantă și a anulat Notificarea nr. MS/FD/3237 din 1 august 2013 emisă de pârâtă.

Împotriva Sentinței civile nr. 2461 din 23 septembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal au declarat recurs atât reclamanta SC A. SRL, în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al deținătorilor de autorizație de punere pe piața română de medicamente B., C., D. NV și E. B.V., cât și pârâta CNAS.

3.1. Recursul declarat de reclamanta SC A. SRL

Recurenta-reclamantă a invocat motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., solicitând modificarea considerentelor hotărârii recurate, în sensul ca instanța de recurs să se pronunțe pe fond și asupra motivelor de nulitate a actelor administrative atacate asupra cărora prima instanță nu s-a pronunțat.

În esență, recurenta-reclamantă susține că prima instanță nu a răspuns motivelor de nulitate a actelor administrative atacate referitoare la:

- imposibilitatea verificării medicamentelor/valorii medicamentelor pretins consumate în perioada de referință în raport cu vânzările acelorași medicamente pentru intervalul de timp în discuție, ceea ce echivalează cu nemotivarea actului administrativ;

- existența unor date eronate cu privire la medicamentele consumate în perioada de referință;

- aplicarea la calculul procentului „p” a prețului de vânzare al deținătorului autorizației de punere pe piață („DAPP”), cu includerea adaosurilor distribuitorilor;

- necesitatea excluderii din consumul trimestrial a medicamentelor vândute în altă perioadă de referință, când modul de determinare a taxei clawback era diferit.

Se arată că instanța de fond a admis acțiunea în baza primului motiv de nelegalitate invocat, referitor la includerea TVA, fără a se pronunța asupra celorlalte motive invocate prin acțiune.

Recurenta-reclamantă susține că vătămarea ce îi este adusă, în sensul art. 175 C. proc. civ., rezidă, pe de o parte, în faptul că este necesar să fie clarificat modul de aplicare a legii și regulile avute în vedere la stabilirea trimestrială a taxei, iar, pe de altă parte, în faza de executare a hotărârii judecătorești, astfel cum este motivată, recalcularea bazei de impunere pentru taxa clawback aferentă trimestrului II 2013 ar fi realizată numai prin deducerea din baza de calcul a valorii TVA, fără a fi avute în vedere și celelalte motive de nelegalitate care ar putea conduce la o recalculare extensivă, astfel că suma ce poate fi solicitată la restituire ar fi prezumtiv mai mare.

3.2. Recursul declarat de pârâta CNAS

Recurenta-pârâtă a invocat motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței atacate în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a cererii de anulare a notificării.

În esență, recurenta-pârâtă susține că instanța de fond a interpretat eronat prevederile O.U.G. nr. 77/2011. În acest sens, se arată că, prin art. 7 din O.G. nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, s-a prevăzut că, începând cu trimestrul IV 2012, calculul contribuției trimestriale se realizează potrivit formulei prevăzute de art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011, unde CTt (consumul total trimestrial de medicamente, suportate din F.N.U.A.S.S. și din bugetul M.S., fără TVA) și BAt (bugetul trimestrial, aferent medicamentelor suportate din F.N.U.A.S.S. și din bugetul M.S.) nu includ taxa pe valoarea adăugată („TVA”).

Recurenta-pârâtă susține că au fost respectate aceste prevederi legale, valoarea bugetului aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății, fiind prevăzut de O.G. nr. 17/2012, această valoarea neincluzând TVA.

Instanța de fond a eludat aceste prevederi legale, întrucât la stabilirea procentului „p” a fost utilizată valoarea bugetului aprobat pentru trimestrul II 2013, aferent medicamentelor suportate din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății și consumul total trimestrial de medicamente suportate din aceleași surse, în raport cu CTt și BAt, care nu includ TVA, așa cum rezultă din Ordinul președintelui CNAS nr. 524 din 1 august 2013 și Referatul MS/FD/3158 din 31 iulie 2013.

Mai arată recurenta că sunt în sarcina reclamantei atât obligația legală de stabilire a sumei la care se plătește contribuția, precum și calculul și declararea contribuției, conform art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2011, precum și obligația de deducere a TVA. Se susține că CNAS nu are temei legal pentru a transmite consumul individual către DAPP decât cu TVA, întrucât, în consumul raportat de furnizorii de servicii medicale și medicale, este inclusă și TVA. De asemenea, se susține că reclamanta nu a fost prejudiciată, întrucât are posibilitatea de a deduce TVA în condițiile reglementate de Codul fiscal.

În concluzie, recurenta-pârâtă susține că dispozițiile legale referitoare la calculul contribuției clawback sunt în acord cu jurisprudența Curții Constituționale, întrucât, începând cu trimestrul IV 2012, indicatorii CTt și Bat nu includ TVA, iar, din consumul comunicat de CNAS, subiecții plătitori pot proceda la deducerea TVA în conformitate cu prevederile legale.

II. Derularea procedurii judiciare în fața instanței de recurs și analiza motivelor de casare

Recursul fiind de competența Înaltei Curți, a fost urmată procedura de filtrare a recursului prevăzută de art. 493 C. proc. civ., iar, prin încheierea din 30 martie 2016, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., Înalta Curte a admis în principiu recursul și a fixat termen de judecată pe fond la data de 22 iunie 2016.

Analizând criticile formulate de recurenta-reclamantă și recurenta-pârâtă, Înalta Curte constată că recursurile sunt fondate pentru considerentele arătate în continuare.

2.1. În ceea ce privește recursul declarat de reclamantă

În sensul celor expuse la pct. I.1., se constată că recurenta-reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune în anularea Notificării prin care i-au fost comunicate valoarea procentului „p” pentru trimestrul II 2013, de 14,55%, și consumul de medicamente pretins înregistrate în trimestrul II 2013 suportate din FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății, pretins centralizate conform declarațiilor fiecărui plătitor al contribuției, invocând, în esență, următoarele motive de nelegalitate:

(i) în baza de impozitare comunicată prin notificare este inclusă TVA, contrar Deciziei Curții Constituționale nr. 39/2013;

(ii) din datele și informațiile cuprinse în notificare, nu este posibilă verificarea medicamentelor/valorilor medicamentelor de referință pretins consumate raportat la vânzările acelorași medicamente în intervalul de referință, astfel că valorile comunicate sunt stabilite arbitrar, cu exces de putere și cu încălcarea principiilor transparenței, predictibilității și certitudinii fiscale, nefiind îndeplinite condițiile referitoare la forma și motivarea actului administrativ. În același sens, se susține că datele/informațiile din notificare conțin elemente eronate sau insuficiente de natură a atrage calcularea eronată a indicatorilor comunicați, cu consecința calculării eronate a contribuției din perspectiva cuantumului și a DAPP, astfel că sunt necesare rectificări și verificări detaliate în privința documentelor în baza cărora au fost centralizate informațiile. Cu titlu de exemplu, reclamanta susține că, potrivit informațiilor pe care le deține, notificarea cuprinde medicamente care, deși au fost comercializate, cantitatea vândută este semnificativ mai mică decât valoarea consumului indicată în notificare. Sub acest ultim aspect, reclamanta exemplifică medicamentele având codurile W01102001, W03594003 și W06061002.

(iii) în raport cu dispozițiile art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011, procentul „p” ar trebui să fie aplicat la consumul aferent prețului de vânzare al celui care achită contribuția, respectiv DAPP;

(iv) calculul corect al contribuției clawback trebuie să fie realizat prin raportare la consumul medicamentelor aferent vânzărilor ulterioare intrării în vigoare a dispozițiilor (O.G. nr. 17/2012) care stabileau modalitatea de calcul al contribuției pentru trimestrul I 2013, iar, pentru medicamentele vândute în altă perioadă de referință, contribuția se datorează conform legislației aplicabile la acel moment, întrucât orice altă interpretare ar fi de natură a atrage o dublă obligație de plată a contribuției.

Înalta Curte constată, însă, că prima instanță, prin hotărârea ce formează obiectul recursului, a admis acțiunea reclamantei și a dispus anularea notificării, analizând și reținând numai primul motiv de nelegalitate invocat, respectiv cel referitor la includerea TVA în baza de impozitare comunicată prin notificare, contrar Deciziei Curții Constituționale nr. 39/2013, fără a fi analizate și celelalte motive de nelegalitate invocate în acțiune.

Or, în condițiile în care motivul de nelegalitate analizat și reținut de instanță vizează numai includerea TVA în baza de calcul al contribuției clawback, este evident faptul că analiza și a celorlalte motive de nelegalitate invocate de reclamantă este aptă a fundamenta soluția de confirmare/infirmare a legalității și temeiniciei actelor contestate din perspectiva tuturor criticilor formulate, de natură a determina, finalmente, calcul corect al contribuției, atât din perspectiva împrejurărilor de fapt, cât și din perspectiva aplicării corecte a dispozițiilor legale incidente.

Atâta timp cât, prin soluția pronunțată și considerentele expuse, prima instanță nu a lămurit pricina sub toate aspectele referitoare la legalitatea și temeinicia actelor contestate în raport cu motivele de nelegalitate invocate prin acțiune, se constată că, în sensul celor expuse anterior, hotărârea atacată nu răspunde cerinței prevăzute de art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., fiind de natură a crea părții reclamante o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei la aceeași instanță spre rejudecare, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicție, ca garanție a legalității și temeiniciei hotărârii ce urmează a fi pronunțată în litigiul de față.

2.2. În ceea ce privește recursul declarat de pârâtă

Înalta Curte constată că recurenta-pârâtă susține, pe de o parte, că, potrivit mențiunilor din cuprinsul notificării contestate, datele comunicate către SC C SRL în privința procentului „p” de 14,55% pentru trimestrul II 2013 sunt corespunzătoare dispozițiilor art. 7 din O.G. nr. 17/2012, în sensul că modul de calcul al contribuției a fost realizat potrivit formulei prevăzute la art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011, unde CTt și BAt nu includ TVA, iar BAt este de 1.515 milioane lei.

Pe de altă parte, recurenta-pârâtă susține că, în sensul mențiunilor din cuprinsul notificării contestate, consumul de medicamente pentru trimestrul II 2013 suportat din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății aferent vânzărilor plătitorului de contribuție pentru medicamentele din lista depusă pentru care se datorează contribuția trimestrială, conține TVA, urmând ca TVA să fie scăzută din baza de impozitare de fiecare DAPP. Sub acest aspect, recurenta-pârâtă susține că CNAS nu are temei legal pentru a transmite consumul individual către DAPP decât cu TVA, întrucât TVA este inclusă în consumul raportat de furnizorii de servicii medicale și medicamente către casele de asigurări de sănătate și suportate din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății, iar reclamanta nu a fost prejudiciată, întrucât are posibilitatea de a depune declarația referitoare la contribuția clawback raportat la o bază de impunere care să nu conțină TVA.

Pentru argumentele expuse în continuare, Înalta Curte reține că aceste susțineri ale recurentei-pârâte sunt fondate.

Este adevărat că, prin Decizia nr. 39/2013, Curtea Constituțională a constatat că este neconstituțională sintagma „care include și taxa pe valoarea adăugată” din cuprinsul art. 31 alin. (5) al O.U.G. nr. 77/2011, astfel cum a fost completată prin O.U.G. nr. 110/2011, reținând, în esență, următoarele:

„[…] dispozițiile alin. (5) al art. 31 stabilesc, în mod expres, că prin valoarea vânzărilor, în sensul celor reglementate prin O.U.G. nr. 77/2011, se înțelege valoarea medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, care include și taxa pe valoarea adăugată.

Contribuția trimestrială reprezintă, așadar, un procent aplicat nu numai asupra prețului în sine al medicamentelor, ci și asupra taxei pe valoare adăugată aplicată prețului medicamentelor, ceea ce echivalează cu un impozit la impozit.

Curtea constată că, în virtutea principiului general valabil în materie fiscală, impozitele și taxele se aplică asupra materiei impozabile - venituri sau bunuri, nu și asupra celorlalte impozite, or aplicarea taxei de clawback la o altă taxă este contrară prevederilor constituționale referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale, motiv pentru care includerea taxei pe valoarea adăugată în valoarea totală a vânzărilor de medicamente în raport cu care se calculează taxa de clawback este neconstituțională, urmând ca excepția de neconstituționalitate să fie admisă sub acest aspect.”

Se observă, însă, că instanța de contencios constituțional a avut în vedere art. 31 alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011, text introdus prin O.U.G. nr. 110/2011 și care s-a aplicat numai pentru calculul contribuției aferente perioadei trimestrul I 2012 - trimestrul III 2012.

În același timp, este de observat că, în cuprinsul notificării contestate, se menționează expres atât faptul că, potrivit art. 7 din O.G. nr. 17/2012, calculul contribuției trimestriale se realizează conform formulei prevăzute la art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011, unde CTt și BAt nu includ TVA, cât și faptul că, în consumul de medicamente pentru trimestrul II 2013, este inclusă TVA.

Conform dispozițiilor relevante din cuprinsul art. 3, art. 31 și art. 5 din O.U.G. nr. 77/2011 (forma în vigoare la data emiterii notificării din 1 august 2013, contestată în cauză):

„Art. 3. - (1) Contribuția trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent «p» asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție.

(2) Procentul «p» se calculează astfel:

unde:

CTt = consumul total trimestrial de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;

BAt = bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, calculat prin împărțirea la 4 a bugetului anual aprobat inițial prin legea bugetului de stat.

(3) Valoarea procentului «p» se comunică persoanelor prevăzute la art. 1 de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7).

(4) […].

Art. 31. - (1) Începând cu trimestrul I al anului 2012 contribuția trimestrială, denumită în continuare Ctd, datorată de fiecare plătitor se calculează astfel:

unde:

Vit = valoarea vânzărilor individuale trimestriale de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;

Vitr = valoarea vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;

VTt = valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;

VTtr = valoarea vânzărilor de medicamente totale trimestriale de referință suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății.

(2) Valoarea vânzărilor de medicamente totale trimestriale de referință, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, este de 1.425 milioane RON. Această valoare poate fi majorată prin legile bugetare anuale.

(3) Valoarea vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății (Vitr), se stabilește de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate pe fiecare plătitor de contribuție. Această valoare se calculează prin raportarea vânzărilor de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție pe anul 2011 la totalul vânzărilor de medicamente, ce se suportă, potrivit legii, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, aferente aceluiași an, și înmulțirea rezultatului cu valoarea vânzărilor totale trimestriale de referință de 1.425 milioane RON.

(4) Valoarea prevăzută la alin. (3) se comunică de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate fiecărui plătitor de contribuție până la data de 15 martie 2012. Pentru plătitorii de contribuție care nu au avut vânzări de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății până la 31 decembrie 2011, valoarea vânzărilor individuale trimestriale de referință este egală cu zero.

(5) Prin valoarea vânzărilor, în sensul alin. (1) - (3), se înțelege valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, care include și taxa pe valoarea adăugată.

Art. 5. - (1) […].

(2) Contribuția trimestrială prevăzută la art. 1 este asimilată obligației fiscale.

(3) Stabilirea, calculul și declararea contribuției se efectuează de către persoanele obligate la plata acesteia, prevăzute la art. 4 alin. (3), pe baza informațiilor furnizate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Contribuția trimestrială se declară de către plătitori la organul fiscal competent, până la termenul de plată al acesteia prevăzut la alin. (8).

(4) Farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamente potrivit prevederilor art. 1 raportează consumul de medicamente care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, după cum urmează: […]

(5) Unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamentele prevăzute la art. 1, după aprobarea bugetului propriu, raportează caselor de asigurări de sănătate bugetul anual aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății. Pentru anul 2011, raportarea se face în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

(6) Casele de asigurări de sănătate raportează lunar consumul centralizat către Casa Națională de Asigurări de Sănătate până la data de 20 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuția, pe baza unei machete de raportare aprobate prin ordin al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

(7) Casa Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului, consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate.

(8) Contribuția prevăzută la art. 3 se virează trimestrial, până la data de 25 a celei de-a doua luni următoare încheierii trimestrului pentru care se datorează contribuția.”

Din analiza prevederilor citate sunt de observat următoarele aspecte:

Potrivit art. 3 din ordonanța de urgență, contribuția trimestrială (Ctd) se calculează prin aplicarea procentului «p» asupra valorii consumului de medicamente, procent care se calculează în raport cu CTt și BAt, indicatori care nu includ TVA, conform art. 7 din O.G. nr. 17/2002.

Conform art. 31 din ordonanța de urgență - a cărui aplicabilitate în cauză a fost greșit reținută de instanța de fond - contribuția trimestrială (Ctd) (care se stabilește, se calculează și se declară de către persoanele obligate la plata acesteia, conform art. 5 alin. (3), iar nu de către CNAS), se determină în raport cu valoarea vânzărilor prevăzută la alin. (1) - (3), care, într-adevăr, include și TVA (potrivit alin. (5) al articolului).

Conform art. 5 din ordonanța de urgență, stabilirea, calculul și declararea contribuției se efectuează de către persoanele obligate la plata acesteia, pe baza informațiilor furnizate de CNAS, care transmite DAPP sau reprezentanților legali ai acestora datele centralizate, comunicate de casele de asigurări de sănătate, privind consumul de medicamente și bugetul aferent medicamentelor care se suportă din FNUASS și din bugetul MS, date care includ TVA.

Or, este de observat că, prin notificare, CNAS a comunicat valoarea procentului «p» calculat conform art. 3 (pe baza indicatorilor care, potrivit O.G. nr. 17/2002, nu includ TVA), precum și consumul de medicamente, care conține TVA, în raport cu datele centralizate conform art. 5, texte de lege care nu sunt vizate de Decizia Curții Constituționale nr. 39/2013, avută în vedere de prima instanță la pronunțarea hotărârii ce formează obiectul prezentului recurs.

În consecință, Înalta Curte constată că este neîntemeiat motivul de nelegalitate a notificării referitor la includerea în datele comunicate a valorii TVA. În valoarea procentului „p” nu este inclusă TVA, iar valoarea consumului de medicamente conține TVA, pentru că se raportează la datele centralizate, comunicate de casele de asigurări de sănătate. Aceasta nu presupune, însă, o lipsă de conformitate cu sensul Deciziei Curții Constituționale nr. 39/2013, întrucât este necesar să fie făcută distincția între valoarea consumului individual de medicamente, ce are în vedere prețurile de decontare care cuprind TVA, și stabilirea bazei de impunere în vederea declarării și plății contribuției clawback. Aceasta din urmă este o atribuție a contribuabilului căruia, prin notificare, i s-a indicat faptul că, în acord cu spiritul Deciziei Curții Constituționale nr. 39/2013, din valoarea consumului urmează a fi scăzută valoarea TVA pentru obținerea valorii bazei de impunere.

Pentru considerentele expuse la pct. II.2.1. și în virtutea respectării principiului dublului grad de jurisdicție, ca garanție a legalității și temeiniciei hotărârii ce urmează a fi pronunțată în litigiu, constatând că este întemeiat motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., invocat de recurenta-reclamantă, în temeiul art. 497 C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamanta SC A. SRL, va casa sentința atacată și va trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță pentru a analiza motivele de nelegalitate a notificării invocate prin acțiune, care nu au fost analizate în primă instanță.

Pentru considerentele expuse la pct. II.2.2, constatând că este întemeiat motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de recurenta-pârâtă, în temeiul art. 496 C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâta CNAS și va casa sentința atacată, pronunțată cu aplicarea greșită a legii în privința motivului de nelegalitate analizat referitor la includerea TVA în baza de impozitare, astfel că, în conformitate cu dispozițiile art. 501 alin. (1) și (3) C. proc. civ., instanța de fond va rejudeca pricina ținând seama de dezlegarea instanței de recurs în privința acestui motiv de nelegalitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de reclamanta SC A. SRL, în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al deținătorilor de autorizație de punere pe piața română de medicamente B., C., D. NV și E. B.V., și pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva Sentinței civile nr. 2461 din 23 septembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 iunie 2016.

Procesat de GGC - LM