ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1587/2016

Decizia nr. 1587/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 17 ianuarie 2014 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. AG, a solicitat în contradictoriu cu Consiliul Concurenței, a solicitat în temeiul art. 47

1

alin. (2) din Legea Concurenței nr. 21/1996, coroborat cu art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 suspendarea actului administrativ reprezentat de Decizia Consiliului Concurenței nr. 44 din 29 noiembrie 2013, comunicată la data de 03 decembrie 2013, privind pretinsa încălcare a art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea concurenței, respectiv a art. 181 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, până la pronunțarea unei decizii definitive de către instanța de judecată asupra nelegalității actului, precum și obligarea autorității pârâte la plata către reclamanta a cheltuielilor de judecată ocazionate subscrisei de prezentul proces.

Prin Sentința nr. 875 pronunțată în data de 17 martie 2014, Curtea de Apel a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Concurenței și a dispus restituirea către reclamanta a cauțiunii în suma de 1000 lei depuse cu recipisa din 04 februarie 2014, emisă de B. SA - sucursala Victoria.

II. Motivele de casare invocate

La data de 20 mai 2014, împotriva sentinței menționate la pct. 2 a declarat recurs de reclamanta A., care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., art. 49 alin. (2) din Legea concurenței nr. 21/1996 și art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond admiterea cererii temeinice și legale.

În cuprinsul motivelor de recurs, după expunerea unui scurt istoric al speței, a precizat că, în cauză sunt întrunite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 14 din Legea contenciosului, respectiv:

- cazul bine justificat: Decizia 44/2013 fiind netemeinică, neputând stabili dacă întreprinderile sancționate erau concurente pe fiecare piață în parte, cu atât mai puțin efectul valoric asupra piețelor presupus a fi afectate sau individualizarea răspunderii, având în vedere că fiecare dintre cele trei firme erau specializate în producția unui tip diferit de armament;

- paguba iminentă: amenda aplicată de 2.860.900,00 RON (650.000,00 euro) fiind disproporționată față de cifra de afaceri 33.482,42 RON (7.560,33 euro), iar aplicarea sancțiunii putând duce la imposibilitatea desfășurării activității societății și executării contractelor administrative pe care la are cu autorități polițienești și militare din alte state membre ale Uniunii Europene;

III. Derularea procedurii judiciare în fața instanței de recurs și analiza motivelor de casare

La data de 19 decembrie 2014 a depus întâmpinare pârâta Consiliul Concurenței, care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca legale și temeinice.

După prezentarea situației de fapt, a menționat că în cauză criteriile prevăzute de art. 14 din Legea contenciosului administrativ, cazul bine justificat și paguba iminentă nu sunt îndeplinite cumulativ.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 6 octombrie 2015, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din același act normativ.

Prin încheierea de ședință din data de 16 februarie 2016, completul de filtru a constatat, analizând conținutul raportului întocmit, că memoriul de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a admis în principiu recursul, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și a fixat termen de judecată a fondului recursului, în ședință publică, pentru data de 24 mai 2016.

Analizând hotărârea recurată din perspectiva criticilor subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat și îl va respinge, pentru următoarele considerente.

Recurenta-reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ cu suspendarea executării actului administrativ reprezentat de Decizia Consiliului Concurenței nr. 44 din 29 noiembrie 2013, comunicată la data de 03 decembrie 2013, în temeiul dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că la data de 26 iunie 2014, prin Sentința nr. 2047 pronunțată în Dosarul nr. x/2/2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta A. AG, prin care solicita anularea în tot a efectelor Deciziei nr. 44 din 29 noiembrie 2013.

Potrivit art. 14 (1) din Legea nr. 554/2004 în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.

Rezultă că măsura suspendării executării actului administrativ cerută în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004 poate fi dispusă cel mult până la pronunțarea instanței de fond, fiind prelungită de drept în condițiile art. 15 alin. (4) în aceiași lege, doar în caz de admitere a acțiunii de fond.

Or, în speță, instanța de fond s-a pronunțat, respingând acțiunea, așa cum s-a arătat mai sus.

În condițiile date, partea poate cere suspendarea executării actului administrativ exclusiv în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, o astfel de cerere nefăcând însă obiectul prezentei judecăți.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta A. AG.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. AG împotriva Sentinței civile nr. 875 din 17 martie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 mai 2016.

Procesat de GGC - NN