ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2693/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2693/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr. 2693/2015
Asupra cererii de revizuire de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Hotărârea supusă revizuirii
Prin Decizia nr. 5623 din 30 iunie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția nulității recursului invocată din oficiu, și, în consecință, a anulat recursul formulat de recurentul-reclamant A., împotriva Sentinței civile nr. 1610 din 13 noiembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Călărași pentru neîndeplinirea cerinței prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. e) raportat la art. 13 alin. (2) C. proc. civ.
Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reținut că, în urma recalificării căii de atac, deși legal citat cu mențiunea de a face dovada că a formulat recursul prin avocat, potrivit prevederilor art. 486 alin. (1) lit. e) raportat la art. 13 alin. (2) C. proc. civ., recurentul-reclamant nu a depus la dosar dovezi din care să rezulte respectarea acestor prevederi imperative ale Codului de procedură civilă, a căror încălcare este sancționată cu nulitatea absolută expresă prevăzută de art. 486 alin. (3) teza I C. proc. civ.
Cererea de revizuire
Împotriva acestei hotărâri a formulat cerere de revizuire B., pentru motive pe care le-a încadrat în prevederile art. 318 C. proc. civ. din 1865.
În motivarea cererii de revizuire, astfel cum a fost intitulată, revizuentul a solicitat anularea hotărârii, arătând că pe rolul Tribunalului Călărași au existat și alte cauze similare, în speță, Dosarul nr. x/116/2013, în care nu a fost necesar ca partea recurentă să facă dovada că a formulat recurs prin avocat.
Apărările intimaților
Prin întâmpinare, intimatul Ministerul Educației Naționale a invocat excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, raportat la dispozițiile art. 505 C. proc. civ. și inadmisibilitatea căii de atac, care reprezintă, în opinia acestui intimat, o contestație în anulare.
Și intimata Universitatea B. a formulat întâmpinare prin care a invocat inadmisibilitatea revizuirii, pentru neîncadrarea motivelor invocate în ipotezele prevăzute de art. 509 C. proc. civ., republicat.
II.Considerentele Înaltei Curți asupra revizuirii
Examinând cu prioritate excepția necompetenței materiale invocată prin întâmpinare, în temeiul dispozițiilor art. 248 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că este întemeiată.
Revizuentul a învestit instanța supremă cu o cerere intitulată,, revizuire” formulată împotriva Deciziei nr. 5623 din 30 iunie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 318 C. proc. civ. din 1865.
În prealabil, se impune a se preciza că litigiul soluționat definitiv prin decizia atacată cu revizuire a fost demarat sub imperiul noului Cod de procedură civilă, astfel că, deși revizuentul a invocat dispozițiile prevăzute în vechiul Cod de procedură civilă, calea de atac exercitată în cauză se supune noilor norme de procedură, potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2010, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
În conformitate cu dispozițiile art. 132 alin. (1) C. proc. civ., „când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, din oficiu sau la cererea părților, ea este obligată să stabilească instanța judecătorească competentă, ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent”.
Potrivit dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ., „Necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad”.
În speță, față de motivele cererii de revizuire, se constată că sunt incidente prevederile art. 510 C. proc. civ., republicat, care stipulează că „cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere”.
Cum hotărârea atacată prin prezenta cerere de revizuire este pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, se va trimite cauza acestei instanțe, spre competentă soluționare.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 129 alin. (2) pct. 1 și art. 510 C. proc. civ., Înalta Curte va declina competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Declină competența de soluționare a cererii de revizuire, formulată de B. împotriva Deciziei nr. 5623 din 30 iunie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 iunie 2015.
Procesat de GGC - LM