Frankiewicz împotriva Poloniei

CUARTA DECIZIE A SECȚIEI nr. 49144/06, de către Maciej FRANKIEWICZ împotriva Poloniei Curții Europene a Drepturilor Omului (Catrică Secțiune), care așeză la 20 mai 2008 în calitate de Cameră compusă din: Nicolas Bratza, Președintele, Lech Garlicki, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, Ján Šikuta, Päivi Hirvelä, Ledi Bianku, judecători și Lawrence Early, grefierul secțiunii având în vedere cererea depusă la 21 noiembrie 2006, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritele cazului, având în vedere observațiile prezentate de guvernul contestat, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, dl Maciej Frankiewicz, este un național polonez născut în 1971 și trăiește în Elblāg.

Guvernul polonez („Guvernul”) este reprezentat de agentul lor, dl J.Wołliewicz al Ministerului Afacerilor Externe. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. Se pare că reclamantul a fost arestat de către poliție la 29 octombrie 2002 și ulterior reținut în reținere de către Curtea Regională Gdańsk (Såd Okręgowy ). Curtea a făcut referire la suspiciunile rezonabile că reclamantul a comis furt și jaf armat, la severitatea sentinței și la riscul ca reclamantul să poată obstruge efectuarea corectă a anchetei. În cadrul anchetei, detenția anterioară a reclamantului a fost prelungită de mai multe ori de către Curtea Regională Gdańsk.

Curtea a făcut referire la complexitatea cauzei și la probabilitatea că reclamantul a comis infracțiunile grave cu care a fost acuzat și ar fi fost conferit un termen de închisoare. Se bazează, de asemenea, pe necesitatea de a asigura concluzia anchetei. La 20 noiembrie 2003, procurorul regional Gdańsk (Prokurator Okręgowy ) a inculpat reclamantul pentru jaf armat, fraudă și furt comis într-o bandă criminală organizată. În cursul procesului de detenție a reclamantului a fost prelungit de mai multe ori de către Curtea regională Gdańsk și Curtea de Apel (Sīd Apelacyjny ). Instanțele se bazează pe motivele menționate mai sus și se bazează, de asemenea, pe numărul semnificativ de martori care trebuiau să prezinte dovezi în acest caz și pe probabilitatea ca acuzatul să modifice probele.

La 11 februarie 2004, Curtea Regională Gdańsk a hotărât că toți acuzații ar trebui izolati. La 12 februarie 2004, directorul Centrului de Detenție a depus o cerere cu instanța care a solicitat retragerea ordinului de izolare, cel puțin în ceea ce privește unii dintre deținuți. La 11 martie 2004, Curtea regională a recomandat ca deținuții să fie păstrați în izolare până când dovezile lor au fost auzite. La 27 octombrie, 3 noiembrie și 7 decembrie 2004, reclamantul a depus cereri nereușite la Curtea Regională Gdańsk pentru dreptul de a vedea partenerul său și sora sa fără a fi separat de un panou de sticlă. La 10 mai 2006, reclamantul a formulat o cerere de ridicare sau de înlocuire a unei alte măsuri preventive.

El a menționat faptul că a invocat vinovat, că nu a fost condamnat înainte și că a fost disciplinat în timpul detenției anterioare. La 16 mai 2006, Curtea Regională a respins cererea. La 15 noiembrie 2006, Curtea Regională Gdańsk a condamnat reclamantul ca fiind acuzat și condamnat la 13 ani de închisoare. Reclamantul a depus un anunț de recurs.

Cazul este în așteptare.Legea și practica internă relevantă Legea și practicile interne relevante privind impunerea în precauție (aresztowanie tymczasowe ), motivele pentru prelungirea, eliberarea de la detenție și normele care reglementează altele, așa-numite „mesure preventive” (środki zapobiegawcze ) sunt rezumate în mai multe hotărâri referitoare la cazuri similare (a se vedea, printre altele, Gołek c. Polonia , nr. 31330/02, §§ 27-33, 25 aprilie 2006; Celejewski c. Polonia , nr. 17584/04, §§ 22-23, 4 august 2006). COMPLAINTS 1. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 5 § 3 din Convenție că detenția sa preliminară a fost excesiv de lungă. 2. Fără a invoca nici o dispoziție a Convenției, el s-a plâns în legătură cu refuzul Curții Regionale de Gdańsk de a permite să-și vadă familia fără a fi separat de un panou de sticlă.

Prin scrisoarea din 31 ianuarie 2008, observațiile Guvernului au fost trimise reclamantului, care a fost solicitat să-și prezinte observațiile în răspuns, împreună cu orice reclamație pentru satisfacție, până la 13 martie 2008. La 10 februarie 2008, reclamantul a informat Curtea că dorește să retragă cererea. Guvernul a fost informat cu privire la decizia reclamantului și nu a avut nicio opoziție. Curtea constată că reclamantul nu mai dorește să își continue cererea, în sensul art. 37 § 1 litera (a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului.

Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se întrerupă aplicarea articolului 29 § 3 și să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate pentru a elimina cererea din lista de cazuri. Lawrence Early Nicolas Bratza Președintele grefierului

FOURTH SECTION

DECISION Application no. 49144/06 by Maciej FRANKIEWICZ against Poland The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 20 May 2008 as a Chamber composed of: Nicolas Bratza, President, Lech Garlicki, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, Ján Šikuta, Päivi Hirvelä, Ledi Bianku, judges, and Lawrence Early, Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 21 November 2006, Having regard to the decision to apply Article 29 § 3 of the Convention and examine the admissibility and merits of the case together, Having regard to the observations submitted by the respondent Government, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Mr Maciej Frankiewicz, is a Polish national who was born in 1971 and lives in Elbląg.

The Polish Government (“the Government”) are represented by their Agent, Mr J.Wołąsiewicz of the Ministry for Foreign Affairs. A. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. It appears that the applicant was arrested by the police on 29 October 2002 and subsequently detained on remand by the Gdańsk Regional Court ( Sąd Okręgowy ). The court referred to the reasonable suspicion that the applicant has committed theft and armed robbery, the severity of the sentence and the risk that the applicant might obstruct the proper conduct of the investigation. In the course of the investigation the applicant’s pre-trial detention was prolonged by the Gdańsk Regional Court several times.

The court referred to the complexity of the case and to the likelihood that the applicant committed the serious offences with which he had been charged and would be given a term of imprisonment. It relied also on the need to ensure a conclusion to the investigation. On 20 November 2003 the Gdańsk Regional Prosecutor ( Prokurator Okręgowy ) indicted the applicant on charges of armed robbery, fraud and theft committed while acting in an organised criminal gang. In the course of the trial the applicant’s detention was prolonged several times by the Gdańsk Regional Court and the Court of Appeal ( Sąd Apelacyjny ). The courts relied on the grounds mentioned above. They also relied on the significant number of witnesses who had to give evidence in the case and on the likelihood that the accused would tamper with evidence.

On 11 February 2004 the Gdańsk Regional Court decided that all the accused should be isolated. On 12 February 2004 the Director of the Detention Centre lodged an application with the court asking for the withdrawal of the isolation order, at least in respect of some of the detainees. On 11 March 2004 the Regional Court recommended that the detainees should be kept in isolation until their evidence had been heard. On 27 October, 3 November and 7 December 2004 the applicant lodged unsuccessful applications with the Gdańsk Regional Court for the right to see his partner and his sister without being separated by a glass panel. On 10 May 2006 the applicant made an application for his detention to be lifted or replaced by another preventive measure.

He referred to the fact that he had pleaded guilty, that he had not been convicted before and that he had been disciplined during his pre-trial detention. On 16 May 2006 the Regional Court dismissed the application. On 23 May 2006 the applicant appealed, likewise unsuccessfully. On 15 November 2006 the Gdańsk Regional Court convicted the applicant as charged and sentenced him to 13 years’ imprisonment. The applicant lodged a notice of appeal. The case is pending.

B. Relevant domestic law and practice The relevant domestic law and practice concerning the imposition of pre ‑ trial detention ( aresztowanie tymczasowe ), the grounds for its prolongation, release from detention and rules governing other, so ‑ called “preventive measures” ( środki zapobiegawcze ) are summarised in several judgments concerning similar cases (see, among others, Gołek v. Poland , no. 31330/02, §§ 27-33, 25 April 2006; Celejewski v. Poland , no. 17584/04, §§ 22-23, 4 August 2006). COMPLAINTS 1. The applicant complained under Article 5 § 3 of the Convention that his pre-trial detention has been excessively lengthy. 2. Without invoking any provision of the Convention he complained about the Gdańsk Regional Court’s refusal to allow him to see his family without being separated by a glass panel.

THE LAW By letter dated 31 January 2008 the Government’s observations were sent to the applicant, who was requested to submit in reply his observations together with any claims for just satisfaction by 13 March 2008. On 10 February 2008 the applicant informed the Court that he wished to withdraw the application. The Government were informed about the applicant’s decision and had no objection. The Court notes that the applicant no longer wishes to pursue his application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1 in fine , the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case.

In view of the above, it is appropriate to discontinue the application of Article 29 § 3 and to strike the case out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Lawrence Early Nicolas Bratza Registrar President