ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3488/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3488/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia
nr. 3488/2016
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea formulată, reclamantul A. IF, în contradictoriu cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a solicitat:
- anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 2892 încheiat la data de 26.08.2014 de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Direcția Antifraudă Control Intern și Supracontrol - Serviciul Antifraudă București, privind cererea de plată nr. 59565 din 16 mai 2011, având drept consecință admiterea cererii formulate;
- anularea Deciziei de soluționare a contestației împotriva procesului-verbal mai-sus indicat nr. 31210 din 13 octombrie 2014;
- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Soluția instanței de fond
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin încheierea de ședință din 17 martie 2014, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecata cauzei privind pe reclamantul A. IF București, în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Direcția Antifraudă Control Intern și Supracontrol - Serviciul Antifraudă București, până la soluționarea definitivă a dosarului penal nr. x/P/2013 instrumentat de Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava.
Calea de atac exercitată
Împotriva încheierii din 17 martie 2015 a declarat recurs reclamantul A. IF.
Recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.
Recurentul arată că instanța de fond a omis faptul că inculpat în dosarul de urmărire penală este A., iar nicidecum A. Întreprindere Familială, persoană care deține calitate procesuală activă în prezentul litigiu.
Este simplu de observat că numitul A., inculpat persoană fizică în dosarul înregistrat pe rolul D.N.A. - S.T. Suceava, nu deține calitate procesuală în acest dosar civil.
Ba mai mult, prima instanța a nesocotit și faptul că Întreprinderea Familiala A. are mai mulți membri, măsura suspendării având efecte nu doar asupra numitului A., ci și a celorlalți doi membri a persoanei în cauză.
Fiecare zi de întârziere în soluționarea prezentei cauze este de natură a cauza un prejudiciu important în patrimoniul Întreprinderii Familiale și implicit, a încălca interesele acesteia, pentru suma reprezentând sancțiunea aplicată, în cuantum destul de mare, curgând penalități și dobânzi.
Raportat la obiectul prezentei cauze -anularea actelor administrative - soluționarea cererii apare ca fiind prioritară, cu atât mai mult cu cât suspendarea reglementată de art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. este una facultativă, fiind la aprecierea instanței dacă în cauză se impune sau nu a fi luată o astfel de măsură.
Recurentul mai susține că din înscrisul transmis de D.N.A. - S.T. Suceava către Judecătoria Câmpulung Moldovenesc rezultă faptul că în dosarul penal nr. x/P/2013 se efectuează cercetări față de inculpatul A. în calitate de reprezentant al Asociației Crescătorilor de Taurine C.
Așadar, inculpat în dosarul de urmărire penală este A., iar nicidecum A. Întreprindere Familială.
Se mai arată că numitul A. este cercetat în calitatea sa de reprezentant al Asociației Crescătorilor de Taurine C., ci nicidecum în calitate de reprezentant al A. IF. Singura persoană ce deține calitate procesuală în prezenta cauză este A. IF, nici numitul A. și nici Asociația.
Apărările formulate în cauză
Intimata Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Soluția instanței de recurs
Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat.
Pentru a ajunge la această soluție Înalta Curte a constatat că, instanța de fond a apreciat că există o strânsă legătură între obiectul pricinii dedusă judecății în litigiul de față și urmărirea penală a reclamantului din prezenta cauză, dispusă în dosarul penal nr. x/P/2013.
Potrivit art. 413 C. proc. civ. „Instanța poate suspenda judecata:
când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți”.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că, în cauză, împotriva lui A. s-a început urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunii de prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, cu rezultatul obținerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunității Europene sau din bugetele administrate de acestea, ori în numele lor și pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) din noul C. pen. raportat la art. 35 alin. (1) C. pen.
Însă, soluția instanței de fond a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 28 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004.
Potrivit art. 28 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004:
„(1) Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile C. civ. și cu cele ale C. proc. civ., în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritățile publice, pe de o parte, și persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte.
(2) Instanța de contencios administrativ nu poate suspenda judecarea pricinii când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune săvârșită în legătură cu actul administrativ atacat, dacă reclamantul persoană vătămată stăruie în continuarea judecării pricinii.”
Așa cum rezultă din interpretarea acestora, dispozițiile C. proc. civ. se aplică numai în completarea Legii nr. 554/2004, iar în privința suspendări judecării pricinii când s-a început urmărire penală pentru o infracțiune săvârșită în legătură cu actul administrativ atacat există prevederi în Legea nr. 554/2004, prevederi care fiind derogatorii se aplică cu prioritate.
Or, conform art. 28 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, nu se poate dispune suspendarea dacă reclamantul-parte vătămată stăruie în continuarea judecării pricinii.
Instanța de fond a dispus măsura suspendării în temeiul art. 413 pct. 1 C. proc. civ., la solicitarea pârâtei, dar fără a solicita punctul de vedere al reclamantului.
Oricum, în condițiile în care reclamantul, prin recursul declarat, a dovedit că stăruie în continuarea judecării pricinii și nu este de acord cu suspendarea, se impune casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei pentru continuarea judecății la aceeași instanță.
Temeiul legal al soluției instanței de recurs
Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, ca casa încheierea atacată și va dispune trimiterea cauzei pentru continuarea judecății la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul A. IF împotriva încheierii de ședință din 17 martie 2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Casează încheierea atacată și dispune trimiterea cauzei pentru continuarea judecății la aceeași instanță.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08 decembrie 2016.