ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1956/2017
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1956/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii deduse judecății
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București sub nr. 189/302/2017, Biroul Executorilor Judecătorești A. a solicitat încuviințarea executării silite a debitorului Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, în favoarea creditorului B., în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 381 din 30 octombrie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosar nr. x/2014, definitivă prin Decizia nr. 2826 din 26 octombrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Prin sentința civilă nr. 20 din 09 ianuarie 2017, Judecătoria Sectorului 5 București a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.
Pentru a pronunța această soluție, judecătoria a reținut că titlul executoriu în discuție, reprezentat de sentința nr. 381 din 30 octombrie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, este obținut în temeiul Legii nr. 554/2004, iar potrivit art. 25 alin. (1) raportat la art. 2 lit. ț) din Legea nr. 554/2004, dispoziții care nu disting în funcție de obiectul executării silite, există dispoziții speciale, derogatoare de la dispozițiile C. proc. civ., privitoare la instanța de executare, care este definită ca fiind instanța care a soluționat fondul litigiului de contencios administrativ.
2.2. Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 121 din 21 februarie 2017, a admis excepția necompetenței materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București și, constatând existența unui conflict negativ de competență, a sesizat instanța competentă pentru pronunțarea regulatorului de competență.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a avut în vedere prevederile art. 666 alin. (1) și art. 651 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., potrivit cărora judecătoria este instanța competentă, din punct de vedere material, să soluționeze cererile în materie de executare silită.
Împrejurarea invocată de judecătorie referitoare la punerea în executare a unei hotărâri a Curții de Apel Craiova, pronunțată în materie de contencios administrativ, nu atrage aplicarea dispozițiilor Legii nr. 554/2004, în cauză se are în vedere sediul debitorului.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Argumente de fapt și de drept relevante
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (1), art. 134 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunțe regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei și dispozițiile legale incidente pricinii.
Obiectul cererii deduse judecății vizează încuviințarea executării silite a debitorului Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, în favoarea creditorului
Obștea Bercești-Vladoi, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 381 din 30 octombrie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosar nr. x/2014, definitivă prin Decizia nr. 2826 din 26 octombrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin sentința civilă nr. 381/2014 din 30 octombrie 2014, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a hotărât următoarele:
- admite în parte acțiunea;
- anulează Adresa nr. 15482/EGE/01.04.2014 emisă de Ministerul Mediului - DAPP raportat la anul 2007;
- obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 4.342,93 RON reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă pentru suprafața de pădure de 35,50 ha situată în zona de conservare totală a Sitului Natura 2000 - Situl Frumoasa pentru anul 2007 și dobânda legală aferentă acestei sume de la 01.04.2014 și până la plata debitului principal;
- obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1.150 RON cheltuieli de judecată.
În cauză, în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 381 din 30 octombrie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, Biroul Executorilor Judecătorești A. a solicitat încuviințarea executării silite pentru recuperarea debitului, cerere introdusă la Judecătoria Sectorului 5 București.
Judecătoria a reținut că, întrucât titlul executoriu este obținut în temeiul Legii nr. 554/2004, în cauză, instanța de executare este, potrivit art. 25 din această lege, instanța care a soluționat fondul litigiului de contencios administrativ.
Potrivit art. 24 și art. 25 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare:
"Art. 24. - Obligația executării
(1) Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.
(2) În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se duce la îndeplinire prin executare silită, parcurgându-se procedura prevăzută de prezenta lege.
(3) La cererea creditorului, în termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită, care curge de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) și care nu au fost respectate, instanța de executare, prin încheiere definitivă dată cu citarea părților, aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalități, în condițiile art. 905 din C. proc. civ.
(4) Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a amenzii și de acordare a penalităților debitorul nu execută obligația prevăzută în titlul executoriu, instanța de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce se va datora statului și suma ce i se va datora lui cu titlu de penalități, prin hotărâre dată cu citarea părților. Totodată, prin aceeași hotărâre, instanța va stabili, în condițiile art. 891 din C. proc. civ., despăgubirile pe care debitorul le datorează creditorului pentru neexecutarea în natură a obligației.
(5) În lipsa cererii creditorului, după împlinirea termenului prevăzut la alin. (4), compartimentul executări civile al instanței de executare va solicita autorității publice relații referitoare la executarea obligației cuprinse în titlul executoriu și, în cazul în care obligația nu a fost integral executată, instanța de executare va fixa suma definitivă ce se va datora statului prin hotărâre dată cu citarea părților.
Art. 25. - Instanța de executare
(1) Instanța de executare, care în materia contenciosului administrativ este, potrivit art. 2 alin. (1) lit. ț), instanța care a soluționat fondul litigiului de contencios administrativ, aplică, respectiv acordă sancțiunea și penalitățile prevăzute la art. 24 alin. (3), fără a fi nevoie de învestirea cu formulă executorie și de încuviințarea executării silite de către executorul judecătoresc.
(2) Cererile prevăzute la art. 24 alin. (3) și (4) se judecă în camera de consiliu, de urgență și sunt scutite de taxa judiciară de timbru.
(3) Hotărârea pronunțată în condițiile art. 24 alin. (4) este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la comunicare. Dacă hotărârea a fost pronunțată de curtea de apel ea va fi supusă recursului, în același termen.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică, în mod corespunzător, și pentru punerea în executare a hotărârilor de contencios administrativ date pentru soluționarea litigiilor ce au avut ca obiect contracte administrative."
Din analiza dispozițiilor citate, Înalta Curte reține că, în materia contenciosului administrativ și fiscal, instanța de executare (potrivit art. 2 alin. (1) lit. ț) din Legea nr. 554/2004 - instanța care a soluționat fondul litigiului de contencios administrativ) are doar competența de a aplica, respectiv de a acorda sancțiunea și penalitățile prevăzute la art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.
Or, în cauză, litigiul are ca obiect încuviințarea executării silite, în vederea recuperării debitului în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința nr. 381 din 30 octombrie 2014 a Curții de Apel Craiova, și nicidecum aplicarea, respectiv acordarea sancțiunii sau a penalităților prevăzute la art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, pentru a atrage competența instanței de executare în materia contenciosului administrativ.
Prin urmare, în cauză sunt incidente dispozițiile de drept comun prevăzute de art. 651 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., potrivit cărora:
"(1) Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor.
(3) Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe."
Cum în cauză sediul debitorului Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor se află în circumscripția Judecătoriei Sectorului 5 București, acestei instanțe îi revine competența de soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor menționate.
Temeiul legal al regulatorului de competență
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei, privind pe petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. în contradictoriu cu intimații B. și Ministerul Apelor și Pădurilor, în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 mai 2017.