ÎCCJ, Decizia nr. 123/2019

Asupra contestației în anulare de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Hotărârea atacată:

Prin Decizia civilă nr. 57 din ședința completului de filtru de la 25 februarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., s-au respins, ca inadmisibile, recursurile declarate de A. - președintele B. - Filiala Argeș, în nume propriu și în calitate de reprezentant pentru C., D., E., F., G., H., I., J. și K., și de B. împotriva Deciziei civile nr. 146 din ședința completului de filtru de la 25 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, în cauză, decizia atacată cu recurs a fost pronunțată de Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în procedura de filtrare a recursului, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., conform cărora:

"În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părților."

Prin urmare, s-a reținut că dispozițiile legale citate prevăd expres că decizia pronunțată în ipotezele reglementate de textul de lege nu este supusă niciunei căi de atac, astfel că nu face parte din categoria hotărârilor ce pot fi atacate cu recurs, potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ. ori art. 24 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează competența Completului de 5 judecători.

Contestația în anulare:

Împotriva deciziei menționate a formulat contestație în anulare A. - președintele B. - Filiala Argeș, în nume propriu și în calitate de reprezentant pentru C., D., E., F., G., H., I., J. și K., în temeiul art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ.

Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) și ale art. 237 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate admisibilitatea căii de atac deduse judecății în speță.

Astfel, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 129 din Constituția României, "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii".

Conform art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".

În raport cu principiile statuate prin textele menționate, admisibilitatea unei căi de atac și, pe cale de consecință, provocarea unui control judiciar al hotărârii atacate, este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile legii.

Întrucât, în cauză, contestația în anulare vizează o decizie prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători s-a pronunțat asupra unui recurs, în procedura de filtru, și, având în vedere dispozițiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., potrivit cărora, hotărârea astfel pronunțată nu este supusă niciunei căi de atac, aceste condiții nu sunt îndeplinite.

Recunoașterea unor căi de atac, în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalității, consacrat expres de dispozițiile art. 7 din C. proc. civ., precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Or, normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția României, neobservarea acestora fiind sancționată cu nulitatea hotărârii judecătorești pronunțate cu nesocotirea lor.

În consecință, pentru considerentele arătate, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de A. - președintele B. - Filiala Argeș, în nume propriu și în calitate de reprezentant pentru C., D., E., F., G., H., I., J. și K.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de A. - președintele B. - Filiala Argeș, în nume propriu și în calitate de reprezentant pentru C., D., E., F., G., H., I., J. și K. împotriva Deciziei civile nr. 57 din 25 februarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 mai 2019.

Procesat de GGC - NN