ÎCCJ, Decizia nr. 181/2019

Asupra admisibilității în principiu a recursului;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Decizia nr. 3570 din 21 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A., în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 7, 8 și 10 C. proc. civ., împotriva Deciziei nr. 619 din 4 aprilie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/2016.

Împotriva deciziei menționate la pct. 1 a declarat recurs revizuentul A..

În esență, recurentul susține că decizia recurată este ilegală și netemeinică în ceea ce privește aplicarea Legii nr. 165/2013, făcându-se o trimitere generică la Hotărârea CEDO din 12 octombrie 2010, B. și alții împotriva României, fără a preciza, în concret, dacă prin hotărârea a cărei revizuire o solicită i-au fost încălcate drepturile sau libertățile fundamentale constatate prin hotărârea CEDO și în ce constă această încălcare. Totodată, s-a apreciat că respingerea capătului de revizuire întemeiat pe dispozițiile art. 509 pct. 7 și 10 din C. proc. civ. reprezintă o încălcare a dreptului constituțional prevăzut de art. 21 din Constituția României, fără a se invoca vreunul din motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

În consecință, se solicită admiterea recursului.

II. Procedura de filtrare a recursului

Recursul fiind de competența Înaltei Curți, a fost urmată procedura de pregătire a dosarului de recurs și procedura de filtrare reglementată de art. 493 din C. proc. civ. (prezentul dosar a fost început la data de 1 aprilie 2015, astfel că îi sunt aplicabile dispozițiile de procedură anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, începând cu data de 21 decembrie 2018).

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, magistratul-raportor a concluzionat în sensul că recursul este inadmisibil, în raport cu dispozițiile art. 513 alin. (5) C. proc. civ., iar criticile recurentului nu cuprind o dezvoltare a motivelor de nelegalitate invocate și nu pot fi încadrate în motivele prevăzute de art. 488 din Codul de procedură, fiind incidentă sancțiunea nulității recursului.

Prin Încheierea din 13 mai 2019, Completul de filtru a analizat raportul, a constatat că este întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ. și a dispus comunicarea acestuia către părți, potrivit alin. (4) al aceluiași articol.

După comunicarea raportului, recurentul A. a depus punct de vedere prin care a solicitat admiterea recursului, reluând istoricul cauzei, iar intimatul C. a depus punct de vedere prin care a susținut respingerea recursului ca inadmisibil.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

În condițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va examina, cu prioritate, excepția nulității recursului, reținută prin raport, pe care o va admite, pentru considerentele arătate în continuare.

Recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat. Lipsa acestor mențiuni este sancționată cu nulitatea cererii, potrivit alin. (3) al aceluiași articol.

Totodată, art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. prevede sancțiunea nulității recursului în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

În speță, se constată că susținerile invocate de recurentul-revizuent în cuprinsul cererii de recurs nu răspund cerințelor prevăzute de dispozițiile procedurale citate, întrucât criticile din memoriul de recurs, nestructurate juridic, nu sunt apte a permite controlul de legalitate al deciziei recurate, neputând fi luate în considerare drept critici de nelegalitate la adresa deciziei recurate, și, prin urmare, nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Astfel, criticile invocate nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., deoarece recurentul-revizuent nu formulează nicio critică referitoare la soluția de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de revizuire, criticile, nestructurate din punct de vedere juridic, vizând, în fapt, fondul litigiului dedus judecății.

În consecință, se constată că, în cuprinsul cererii de recurs dedusă judecății, nu se regăsesc veritabile critici la adresa hotărârii pronunțate în apel și nici nu se arată în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, prin raportare la soluția pronunțată în apel, de respingere a cererii de revizuire ca inadmisibilă și la argumentele arătate de instanță în fundamentarea acesteia, motiv pentru care susținerile recurentului nu pot fi încadrate în motivele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., fiind incidentă sancțiunea nulității recursului prevăzută de art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Prin urmare, constatând că recurentul A. nu a formulat critici care să poată fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. și că în cauză nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte de Casație și Justiție, în complet de filtru, va aplica sancțiunea expres prevăzută într-o asemenea situație de art. 489 alin. (2) din codul menționat și, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 3570 din 21 septembrie 2018, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în Dosarul nr. x/2017.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 septembrie 2019.

Procesat de GGC - LM