ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Deliberând asupra conflictului negativ de competență ivit între Curtea de Apel Galați și Tribunalul Vrancea, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 170 din data de 18 octombrie 2019 a Tribunalului Vrancea, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, a fost admisă excepția de necompetență materială și, în consecință, s-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Galați.
A fost trimisă cauza înregistrată sub nr. x/2019, având ca obiect contopire pedepse, privind pe petentul condamnat A. la Curtea de Apel Galați pentru soluționare.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Vrancea a reținut următoarele:
Condamnatul A. a solicitat modificarea pedepsei în executarea căreia se află, în condițiile art. 585 din C. proc. pen., urmând să se constate existența pluralității sub forma concursului de infracțiuni și să se procedeze la contopirea pedepselor aplicate prin Sentința penală nr. 195/2015 a Tribunalului Vrancea, modificată prin Decizia penală nr. 389/2016 a Curții de Apel Galați, definitivă la 01.04.2016 și prin Sentința penală nr. 127/2019 a Curții de Apel Galați, definitivă la 13.09.2019.
La termenul din 18.10.2019, Tribunalul Vrancea, din oficiu, a invocat excepția de necompetență materială.
Analizând excepția invocată din oficiu, Tribunalul Vrancea a constatat că cererea condamnatului A., de modificare a pedepsei în condițiile art. 585 din C. proc. pen., este de competența instanței de executare a ultimei hotărâri.
S-a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 553 alin. (1) din C. proc. pen. "Hotărârea instanței penale, rămasă definitivă la prima instanță de judecată sau la instanța ierarhic superioară ori la instanța de apel, se pune în executare de către prima instanță de judecată".
Față de condamnatul A. s-au pronunțat două hotărârii penale de condamnare și anume: Sentința penală nr. 195/2015 a Tribunalului Vrancea, modificată prin Decizia penală nr. 389/2016 a Curții de Apel Galați, definitivă la 01.04.2016, respectiv Sentința penală nr. 127/2019 a Curții de Apel Galați, definitivă la 13.09.2019. Prin urmare, Curtea de Apel Galați este instanța de executare a Sentinței penale nr. 127/2019 a Curții de Apel Galați, definitivă la 13.09.2019; aceasta este instanța de executare a ultimei hotărâri de condamnare.
Fiind realizată ipoteza normativă prevăzută de art. 585 alin. (2) din C. proc. pen., întrucât Curtea de Apel Galați este instanța de executare a ultimei hotărâri de condamnare, definitive la 13.09.2019, raportat la data rămânerii definitive a sentinței penale de condamnare pronunțată de Tribunalul Vrancea (01.04.2016), s-a constat necompetența materială a Tribunalului Vrancea.
După declinare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați sub nr. x/2019, la data de 28.10.2019.
În opinia Curții de Apel Galați, competența de soluționare a cererii de modificare a pedepsei formulată de condamnatul A. aparține Tribunalului Vrancea.
În conformitate cu dispozițiile art. 585 alin. (2) din C. proc. pen., instanța competentă să dispună asupra modificării pedepsei este instanța de executare a ultimei hotărâri sau, în cazul în care persoana condamnată se află în stare de deținere, instanța corespunzătoare în a cărei circumscripție se află locul de deținere.
Potrivit Deciziei nr. 34/14.12.2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, instanța competentă să soluționeze cererea de contopire a pedepselor aplicate de instanțele naționale cu pedepsele aplicate de instanțele străine, prin hotărâri recunoscute de Curtea de Apel București, în cadrul procedurii transferării persoanei condamnate este instanța corespunzătoare instanței de executare a ultimei hotărâri, în a cărei circumscripție se află locul de deținere a persoanei condamnate. În cazul în care ultima hotărâre definitivă a fost pronunțată de o instanță străină, competența de a judeca cererea de modificare a pedepsei revine instanței corespunzătoare celei care, potrivit legii române, ar fi judecat cauza în primă instanță și în a cărei circumscripție se află locul de deținere a persoanei condamnate.
Din considerentele deciziei mai sus evocate rezultă că stabilirea competenței de soluționare a unor cereri ce privesc executarea unor pedepse pentru care condamnarea a fost pronunțată în străinătate, se face prin raportare la instanța care ar fi competentă material potrivit legii române să judece în primă instanță cauza în care s-a pronunțat condamnarea.
Deși Legea nr. 302/2004 a fost modificată, în sensul că sesizările având ca obiect transferul persoanelor condamnate nu mai sunt de competența exclusivă a Curții de Apel București, Curtea de Apel Galați a considerat că decizia în interesul legii mai sus menționată își păstrează valabilitatea și în prezent.
Așa fiind, s-a apreciat că, în speță, competența de a soluționa cererea formulată de condamnatul A. aparține Tribunalului Vrancea, aceasta fiind instanța corespunzătoare celei care, potrivit legii române, ar fi judecat cauza în primă instanță (se observă că persoana condamnată se află în executarea pedepsei de 7 ani, 4 luni și 11 zile închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 431/2010 din 10.11.2010, pronunțată de Tribunalul Ordinar din Rieti, Italia, definitivă la data de 20.09.2013, recunoscută prin Sentința penală nr. 127/F din 27.08.2019 a Curții de Apel Galați, infracțiunea pentru care s-a dispus condamnarea fiind aceea de tentativă de omor, prevăzută de art. 32 raportat la art. 188 din C. pen. român) și în a cărei circumscripție se află locul de deținere a persoanei condamnate (la momentul formulării cererii condamnatul se afla în Penitenciarul Focșani).
În consecință, prin Sentința penală nr. 171/F din data de 22 noiembrie 2019 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 50 alin. (1) din C. proc. pen., în referire la art. 585 alin. (2) din C. proc. pen., a fost declinată competența de soluționare a cererii de modificare a pedepsei formulată de condamnatul A. în favoarea Tribunalului Vrancea.
În baza art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanță căreia i s-a trimis dosarul, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, conform dispozițiilor art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că revine Tribunalului Vrancea competența să soluționeze prezenta cauză, pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Vrancea la 23 septembrie 2019, condamnatul A. a solicitat, în conformitate cu dispozițiile art. 585 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., modificarea pedepsei în executarea căreia se află, urmând să se constate existența pluralității sub forma concursului de infracțiuni și să se procedeze la contopirea pedepselor aplicate prin Sentința penală nr. 195/2015 a Tribunalului Vrancea pronunțată în Dosarul nr. x/2014, modificată prin Decizia penală nr. 389/A/2016 a Curții de Apel Galați, definitivă la 01.04.2016 și prin Sentința penală nr. 127/F/2019 a Curții de Apel Galați, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, definitivă la 11.09.2019.
Potrivit dispozițiilor art. 585 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., "(1) Pedeapsa pronunțată poate fi modificată, dacă la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării pedepsei se constată, pe baza unei alte hotărâri definitive, existența vreuneia dintre următoarele situații: a) concursul de infracțiuni; (...)".
Conform prevederilor art. 585 alin. (2) din C. proc. pen., "(2) Instanța competentă să dispună asupra modificării pedepsei este instanța de executare a ultimei hotărâri sau, în cazul în care persoana condamnată se află în stare de deținere, instanța corespunzătoare în a cărei circumscripție se află locul de deținere."
Prin Decizia nr. 34 din 14.12.2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, s-a statuat că instanța competentă să soluționeze cererea de contopire a pedepselor aplicate de instanțele naționale cu pedepsele aplicate de instanțele străine, prin hotărâri recunoscute de Curtea de Apel București, în cadrul procedurii transferării persoanei condamnate este instanța corespunzătoare instanței de executare a ultimei hotărâri, în a cărei circumscripție se află locul de deținere a persoanei condamnate. În cazul în care ultima hotărâre definitivă a fost pronunțată de o instanță străină, competența de a judeca cererea de modificare a pedepsei revine instanței corespunzătoare celei care, potrivit legii române, ar fi judecat cauza în primă instanță și în a cărei circumscripție se află locul de deținere a persoanei condamnate.
Cu toate că Legea nr. 302/2004 a fost modificată, în sensul că sesizările având ca obiect transferul persoanelor condamnate nu mai sunt de competența exclusivă a Curții de Apel București (competența revine curții de apel în a cărei circumscripție domiciliază persoana condamnată, iar în cazul în care persoana condamnată nu are domiciliul pe teritoriul României, competența aparține Curții de Apel București), Înalta Curte apreciază că nu au încetat efectele Deciziei nr. 34/2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii.
În speță, ultima hotărâre pronunțată este Sentința penală nr. 127/F/2019 a Curții de Apel Galați (Dosarul nr. x/2019), definitivă la 11.09.2019.
Prin hotărârea menționată anterior a fost recunoscută Sentința penală nr. 431/2010 din 10.11.2010, pronunțată de Tribunalul Ordinar din Rieti, Italia, definitivă la data de 20.09.2013, privind pe condamnatul A., prin care acesta a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani, 4 luni și 11 zile închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, prevăzută de art. 56, art. 575, art. 4 din Legea 110/1975, art. 625 n. 2 C. pen. italian, având corespondent în art. 32 raportat la art. 188 din C. pen. român.
Prin urmare, competența de a soluționa cererea formulată de condamnatul A. aparține Tribunalului Vrancea, întrucât aceasta este instanța competentă material potrivit legii române să judece în primă instanță cauza în care s-a pronunțat condamnarea (infracțiunea pentru care s-a dispus condamnarea este cea de tentativă de omor, prevăzută de art. 56, art. 575, art. 4 din Legea 110/1975, art. 625 n. 2 din C. pen. italian, având corespondent în art. 32 raportat la art. 188 din C. pen. român) și în a cărei circumscripție se află locul de deținere a persoanei condamnate (la momentul formulării cererii condamnatul se afla în Penitenciarul Focșani).
Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vrancea, instanță căreia i se va trimite dosarul.
Conform dispozițiilor art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat, în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului și se va suporta din fondurile Ministerului de Justiție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A. în favoarea Tribunalului Vrancea, instanță căreia i se trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului și se suportă din fondurile Ministerului de Justiție.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 07 ianuarie 2020.