ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.03.2021

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 638/2021

HOTĂRÂRE
25.03.2021
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 638/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 25 martie 2021

Asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin decizia civilă nr. 184/C din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Constanța, secția I civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantă A. împotriva sentinței civile nr. 3732/02.10.2013 pronunțate de Tribunalul Constanța, secția I civilă în dosarul nr. x/2012.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut, în esență, că problema valorii de circulație a terenului expropriat a intrat în autoritate de lucru judecat, stabilindu-se deja prin decizia nr. 828/18.05.2017 a Î.C.C.J. că rejudecarea vizează numai analiza cererii reclamantei pentru despăgubiri pentru reparația drumului, a gardului înconjurător, a porților din fier forjat pe o suprafață de 500 metri liniari, produse prin expropriere.

Instanța a admis solicitarea reclamantei de încuviințare a probei cu expertiză de evaluare vizând stabilirea prejudiciului reprezentat de contravaloarea lucrărilor de reparații a drumului de acces către imobilul rămas în proprietatea ei, a contravalorii porților de fier forjat și a contravalorii gardului înconjurător pe o lungime de 500 metri liniari, conform limitelor stabilite în considerentele deciziei de casare.

Încuviințând proba solicitată, curtea a dispus efectuarea raportului de expertiză de evaluare de către comisia de experți care a întocmit lucrarea în ciclul procesual anterior și a pus în sarcina apelantei reclamante obligația de plată a onorariului de expertiză în cuantum de 1.500 RON învederându-se expres părții să facă dovada achitării onorariului pentru experți urmând ca după depunerea acestei dovezi, să se înainteze adresă de numire comisiei de experți.

Or, reclamanta A. deși a înțeles perfect încă de la 08.12.2017 că are obligația de a plăti onorariul provizoriu al expertului nu și-a indeplinit această îndatorire procesuală deși mereu a pretins că exproprierea i-a provocat și alte pagube decât acelea stabilite prin procesul-verbal nr. x/29.09.2011 al Comisiei de analiză.

Poziția reclamantei de a refuza timp de apropare un an plata acestei sume privind evaluarea pagubelor produse prin expropriere care au necesitat reparația drumului, a porților din fier forjat și a gardului înconjurător pe o lungime de 500 metri liniari a condus firesc la decăderea din probă și, implicit, la respingerea apelului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta A..

În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanta a arătat, în esență, că hotărârea este nelegală și netemeinică, întrucât exproprierea s-a făcut în mod abuziv, prin intrarea pe terenul proprietatea reclamantei, prin încălcarea Legii nr. 33/1994, solicitând, în temeiul art. 24 din această lege, acordarea unui alt teren.

La termenul din 25 martie 2021, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare cu privire la excepția nulității recursului, pe care o va admite, pentru considerentelor ce succed:

Dispozițiile înscrise în 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ. prevăd că cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar art. 304 pct. 1 - 9 din același cod prevăd limitativ motivele pentru care se poate cere casarea sau modificarea unei hotărâri.

Recursul se motivează, conform art. 303 C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs fiind limitativ prevăzute la art. 304 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) din cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.

Potrivit legii, nu orice nemulțumire a părții poate duce la casarea sau modificarea hotărârii recurate, întrucât a motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea motivului de recurs ca fiind unul din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării de critici privind modul de judecată al instanței raportat la motivul de recurs invocat.

Indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora realizează exigențele art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 din cod.

Or, în speță, se observă că recurenta nu a susținut în vreun fel nelegalitatea soluției atacate, de respingere, ca nefondat, a apelului, ce a vizat, de altfel, în rejudecarea cauzei, numai analiza cererii reclamantei pentru despăgubiri reprezentând reparația drumului, a gardului înconjurător, a porților din fier forjat pe o suprafață de 500 metri liniari, produse prin expropriere, limitându-se a pretinde că aceasta este netemeinică și nelegală și a susține, generic, că, exproprierea s-a efectuat cu încălcarea Legii nr. 33/1994.

O astfel de atitudine procesuală a părții ignoră faptul că pe calea recursului nu pot fi valorificate orice fel de nemulțumiri, ci doar acelea care îmbracă forma unor aspecte de nelegalitate în termenii prevăzuți de art. 304 C. proc. civ.

Ca atare, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 304 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este eronată și nelegală măsura dispusă de Curtea de Apel București de respingere, ca nefondat, a apelului, ce a analizat, de altfel, numai despăgubirile constând reparația drumului, a gardului înconjurător, a porților din fier forjat pe o suprafață de 500 metri liniari, produse prin expropriere, iar nu exproprierea propriu-zisă.

Ca atare, văzând dispozițiile art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., precum și pe cele ale art. 306 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 304 din cod, se va constata nulitatea căii de atac exercitată în asemenea condiții procedurale încât nu este posibilă examinarea sub vreun aspect de nelegalitate a hotărârii atacate, nefiind reținute motive de ordine publică ce puteau fi invocate din oficiu de instanță.

Constată nul recursul formulat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 184/C din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Constanța, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 martie 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-06-10
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1282/2021
/2013 pentru cota de 1/2 din imobilul construcție notat C2-parter Locuințe, situat în Constanța, str. x, jud. Constanța și identificat în anexa nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert R.. A fost obligat pârâtul să întocmească docu
ÎCCJ 2024-01-18
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 106/2024
de pârâtă sub nr. x/03.03.2021, a fost obligată pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor să valideze în parte măsura de acordare de despăgubiri stabilită prin Hotărârea nr. 638/25.10.2006 emisă de Comisia Județeană Constanța,
ÎCCJ 2022-12-08
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2439/2022
., E., F., G. și H., împotriva sentinței civile nr. 3153 din 18 decembrie 2018, pronunțată de Tribunalul Constanța, secția I civilă. A schimbat în parte sentința apelată în sensul că a admis în parte acțiunea. A constatat caracterul simulat
ÎCCJ 2021-10-27
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2229/2021
are a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța; a constatat ivit conflict negativ de competență și, pe cale de consecință, a suspendat judecata cauzei; a înaintat dosarul Curții de Apel Constanța în vederea pronunțării regulatorului de com
ÎCCJ 2023-06-07
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1007/2023
fondată; a fost admisă cererea de intervenție în interes alăturat pârâtului, formulată de intervenienta accesorie C.; a fost respinsă cererea intervenientului accesoriu C., de obligare a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, ca
Sursă