ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1724/2020

Ședința publică din data de 24 septembrie 2020

Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț, secția I civilă la 6 mai 2019 sub nr. x/2019, contestatorul A., în contradictoriu cu intimații Ministerul Afacerilor Interne pentru Comisia de Contestații și Casa de Pensii Sectorială a MAI, a solicitat să se dispună anularea Hotărârii Comisiei de Contestații din cadrul MAI nr. 19269 din 03.04.2019 și a Deciziei nr. 204307 din 21.01.2019 și din 22.01. 2019 privind pensia de serviciu, eliberate de Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Afacerilor Interne și în consecință, obligarea intimatelor la valorificarea procentului de 20% de care ar fi trebuit să beneficieze pentru cei peste 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice și siguranței naționale și la adăugarea acestui procent la cuantumul net al pensiei de serviciu neplafonate, astfel încât, după valorificare, să beneficieze de majorarea pensiei nete cu sporul de 20%, începând cu data de 02.11.2018, data trecerii în rezervă cu drept la pensie de serviciu, așa cum prevede art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare cu modificările și completările ulterioare.

A mai solicitat obligarea intimatelor la valorificarea procentului de 9% de care ar fi trebuit să beneficieze pentru contribuția la fondul pentru pensia suplimentară și la adăugarea acestui procent la cuantumul net al pensiei de serviciu neplafonate, astfel încât, după valorificare, să beneficieze de majorarea pensiei nete cu sporul de 9% începând cu data de 02.11.2018, data trecerii în rezervă cu drept la pensie de serviciu, așa cum prevede art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare cu modificările și completările ulterioare;

A mai solicitat obligarea intimatelor la eliminarea plafonării cuantumului net al pensiei la media soldelor nete comunicate de Inspectoratul de Jandarmi Județean Neamț către Casa de Pensii Sectoriala a MAI și la acordarea pensiei nete corespunzătoare buletinului de calcul, această plafonare fiind neconstituțională, discriminându-i pe militarii care au trecut în rezervă, cu drept la pensie, după 15.09.2017, față de cei care au trecut în rezervă la data intrării în vigoare a Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, fără modificările și completările ulterioare ale acesteia;

De asemenea solicită obligarea intimatelor la plata drepturilor de pensie actualizate, la care să se adauge daunele compensatorii sub forma ratei inflației la data plății efective, precum și daunele moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare,începând cu data de 02.11.2018 și până la data plății efective;

În continuare a solicitat obligarea intimatei Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Afacerilor Interne să emită o nouă decizie de pensie începând cu 02.11.2018 cu luarea în considerare și aplicarea cererilor mai sus formulate, precum și obligarea intimatelor la plata eventualelor cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 511/2019 din 9 octombrie 2019, Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ în dosarul nr. x/2019 admite contestația formulată de contestatorul A. în contradictoriu cu intimatele Ministerul Afacerilor Interne și Casa de Pensii Sectorială a MAI și, în consecință:

Anulează Hotărârea nr. 19269/03.04.2019 emisă de intimata Comisia de Contestații din cadrul MAI, precum și deciziile de pensie nr. 204307/21.01.2019 și nr. 204307 din 22.01.2019 emise de intimata Casa de Pensii Sectorială a M.A.I.

Obligă intimata Casa de Pensii Sectorială a MAI să recalculeze drepturile de pensie cuvenite contestatorului începând cu data de 02.11.2018, prin aplicarea sporului pentru Ordinul "Meritul Militar" și procentului de 9% corespunzător perioadei de contribuției la fondul pentru pensia suplimentară, la cuantumul net al pensiei militare neplafonate.

Obligă intimatele la eliminarea plafonării cuantumului net al pensiei la media soldelor nete și la acordarea pensiei nete corespunzătoare.

Drepturile stabilite prin prezenta hotărâre vor fi actualizate în funcție de rata inflației de la data nașterii dreptului până la data plății efective, precum și dobânda legală, calculată de la data la care trebuiau plătite și până la data plății efective.

Împotriva acestei sentințe, pârâta Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. a formulat apel.

Prin decizia civilă nr. 255/2020 din 29 iunie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a fost admis apelul formulat de apelanta-pârâtă CASA DE PENSII SECTORIALĂ A M.A.I. împotriva sentinței civile nr. 511/2019 din 9 octombrie 2019 pronunțată de Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ în dosarul nr. x/2019, pe care a schimbat-o în tot, în sensul că respinge ca nefondată contestația.

Împotriva acestei decizii A. a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea cererii de revizuire și anularea deciziei civile nr. 255/2020 din 29 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019.

În motivare, revizuentul susține că, așa cum arată literatura de specialitate juridică, motivul de revizuire bazat pe prevederile art. 509 alin. (1), pct. 8 din C. proc. civ., referitor la hotărârile definitive potrivnice, poate fi aplicat și folosit și în cazul în care nu există tripla identitate de părți, obiect și cauză.

Este vorba despre situațiile în care cererea de revizuire poate fi folosită și admisă în cazul în care există hotărâri potrivnice, având același obiect, dar părți diferite.

In cazul său, revizuentul dorește să evidențieze faptul că la nivelul Curților de Apel din România există hotărâri judecătorești definitive prin care au fost admise contestațiile reclamanților, iar Casele de Pensii Sectoriale a M.A.I. sau M.Ap. N. au fost obligate să recalculeze drepturile de pensie prin aplicarea sporurilor pentru Semnul Onorific "în Serviciul Patriei" prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 și a procentului de 9 % corespunzător perioadei de contribuție la fondul pentru pensia suplimentară, prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015, la cuantumul net al pensiei militare.

În acest context menționează dosarele care în opinia sa, deși au același obiect, dar părți diferite, sunt contrare deciziei a cărei revizuire se solicită:

- Curtea de Apel București dosar nr. x/2019, obiectul dosarului fiind reactualizarea pensiei militare prin acordarea Semnului Onorific "în Serviciul Patriei" prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 după calcularea pensiei nete;

- Curtea de Apel Ploiești dosar nr. x/2018, obiectul dosarului fiind reactualizarea pensiei militare prin acordarea Semnul Onorific "In Serviciul Patriei" prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 după calcularea pensiei nete;|

- Curtea de Apel Alba Iulia dosar nr. x/2017, obiectul dosarului fiind reactualizarea pensiei militare prin acordarea sporului prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare, după calcularea pensiei nete; - Curtea de Apel Alba Iulia dosar nr. x/2017 obiectul dosarului fiind reactualizarea pensiei militare prin acordarea sporului prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare, după calcularea pensiei nete;

Prin întâmpinarea depusă la 21 septembrie 2020, intimata Casa de Pensii Sectorială a MAI a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, întrucât criticile formulate nu se circumscriu dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Înalta Curte, analizând cererea de revizuire din perspectiva temeiului de drept invocat, constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Motivul de revizuire invocat de revizuent - art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. - prevede că "revizuirea poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Astfel, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunțate în același litigiu, adică să fi existat triplă identitate de elemente: părți, obiect și cauză; hotărârile contradictorii să fi fost pronunțate nu în același proces, ci în procese diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunțat cu încălcarea autorității de lucru judecat.

Rațiunea reglementării revizuirii prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorității lucrului judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți; în atare situație executarea hotărârilor fiind imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar depășirea acestei situații creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității lucrului judecat.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condițiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuție și nu se cercetează chestiuni ce țin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate.

Cererea de revizuire formulată de revizuentul A., întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., stabilește că revizuirea poate fi cerută dacă "există hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

În speță, se constată că prin cererea de revizuire s-a solicitat anularea deciziei civile nr. 255/2020 din 29 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019, întrucât aceasta intră în contradicție cu soluțiile pronunțate în dosarele aflate pe rolul Curților de Apel din România, în care s-au pronunțat decizii cu același obiect, dar având părți diferite.

Totodată este de reținut că hotărârile pretins potrivnice, deși au fost pronunțate în dosare diferite și au avut același obiect, acestea au avut cauze și părți diferite așa încât, contrarietatea hotărârilor s-ar fi putut analiza numai dacă ar fi fost îndeplinite condițiile legale anterior menționate.

Prin urmare, constatând a nu fi întrunită condiția existenței triplei identități de părți, obiect și cauză, în raport cu dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 255/2020 din 29 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimații CASA DE PENSII SECTORIALĂ A M.A.I. și MINISTERUL AFACERILOR INTERNE (COMISIA DE CONTESTAȚII).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 255/2020 din 29 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimații CASA DE PENSII SECTORIALĂ A M.A.I. și MINISTERUL AFACERILOR INTERNE (COMISIA DE CONTESTAȚII).

Cu recurs la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 septembrie 2020.