ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2726/2020

Ședința publică din data de 15 decembrie 2020

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, secția I civilă sub nr. x/2018 la data de 21.05.2018, reclamanții A. și Societatea de Avocați "B." S.P.A.R.L., în contradictoriu cu pârâta C. S.R.L., au solicitat instanței:

- obligarea pârâtei la încetarea actelor de defăimare și ștergerea articolului publicat;

- să constate caracterul ilicit al faptei săvârșite de pârâtă prin publicarea articolului defăimător;

- să fie obligată pârâta, pe propria cheltuială, la publicarea hotărârii de condamnare în trei cotidiene de largă circulație;

- să dispună repararea prejudiciului moral al persoanei fizice A. prin obligarea pârâtei la plata sumei de 1.000.000 RON;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 2732/19.09.2018, Tribunalul Prahova, secția I civilă a respins acțiunea formulată de reclamanții A. și Societatea de Avocați "B." S.P.A.R.L., ca neîntemeiată.

Prin decizia nr. 1990 din 12 septembrie 2019, Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă a admis excepția de netimbrare a apelului, invocată din oficiu, și a anulat cererea de apel formulată de reclamanții A. și Societatea de Avocați Rațiu și Rațiu S.P.A.R.L. împotriva sentinței civile nr. 2732 din 19.09.2018 a Tribunalului Prahova.

Împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel Ploiești au declarat recurs reclamanții A. și Societatea de Avocați "B." S.P.A.R.L., prin care au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Ploiești, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În susținerea cererii de recurs au arătat că decizia pronunțată în apel a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, comunicarea actelor de procedură fiind făcută cu nerespectarea art. 158 și art. 163 din C. proc. civ.

Astfel, în mod greșit s-a reținut că li s-ar fi pus în vederea obligația de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 120 RON, și că aceștia nu s-ar fi conformat obligației de plată până la termenul din data de 12 septembrie 2019, în condițiile în care adresa cuprinzând mențiunea referitoare la taxa judiciară de timbru nu a fost comunicată la sediul/domiciliul procesual ales indicat prin cererea de apel, și anume în București, B-dul x nr. 18, Intrarea B.

Pe cale de consecință, în mod eronat instanța de apel a reținut că procedura de citare pentru termenul din data de 12.09.2019 ar fi fost legal îndeplinită, comunicarea citației pentru pentru acel termen de judecată făcându-se cu nerespectarea prevederilor art. 158 din C. proc. civ., la o altă adresă decât cea indicată în cererea de apel.

Recursul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților.

Prin încheierea din 20 octombrie 2020, Înalta Curte a admis în principiu recursul declarat de reclamanții Societatea de Avocați "B." S.P.A.R.L. și A. împotriva deciziei nr. 1990 din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, fixând termen de judecată pe fond a recursului la 24 noiembrie 2020, cu citarea părților, în ședință publică.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte, analizând decizia atacată prin raportare la criticile formulate, reține caracterul fondat al recursului, pentru considerentele ce succed:

Potrivit dispozițiilor art. 153 C. proc. civ., "(1) Instanța poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părțile au fost citate sau s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, în afră de cazurile în care prin lege se dispune altfel. (2) Instanța va amâna judecarea și va dispune să se facă citarea ori de câte ori constată că partea care lipsește nu a fost citată cu respectarea cerințelor prevăzute de lege, sub sancțiunea nulității".

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 174 alin. (1) și art. 175 alin. (1) C. proc. civ., actele de procedură efectuate cu nerespectarea cerințelor legale sunt lovite de nulitate, dacă s-a produs părții o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului.

Prin decizia nr. 1990 din 12 septembrie 2019, Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă a admis excepția de netimbrare a apelului, invocată din oficiu, și a anulat cererea de apel formulată de reclamanții A. și Societatea de Avocați Rațiu și Rațiu S.P.A.R.L. împotriva sentinței civile nr. 2732 din 19.09.2018 a Tribunalul Prahova.

Pentru a pronunța această hotărâre a reținut că instanța a pus în vedere apelantelor să achite o taxă judiciară de timbru în sumă de 120 RON, nefiind făcută dovada achitării acesteia până la termenul de judecată din 12 septembrie 2019.

Verificând legalitatea hotărârii instanței de apel, Înalta Curte constată că, într-adevăr, prin rezoluția din data de 19 aprilie 2019, curtea de apel a stabilit în sarcina apelantelor-reclamante obligația de achitare a unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 120 RON, aferente soluționării căii de atac.

Însă, adresa de comunicare a taxei judiciare de timbru emisă pe numele apelantelor-reclamante a fost transmisă la o adresă eronată, în București, str. x, în ciuda solicitării formulate prin cererea de apel, de comunicare a actelor de procedură la adresa din București, Bd. x, Intrarea B.

Totodată, citațiile emise pentru termenul de judecată din 12 septembrie 2019 au fost comunicate greșit, la aceeași adresă din București, str. x, iar nu la domiciliul/sediul procesual ales al reclamanților .

Potrivit art. 158 alin. (1) C. proc. civ., "În caz de alegere de domiciliu sau, după caz, sediu, dacă partea a arătat și persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, comunicarea acestora se va face la acea persoană...".

În cauză, cerințele art. 158 Copd procedură civilă au fost îndeplinite, reclamanții solicitând prin cererea de apel comunicarea actelor de procedură la adresa din București, Bd. x, Intrarea B, indicând și persoana însărcinată cu primirea corespondenței - D..

Cu toate acestea, ignorând dispozițiile procedurale mai sus enunțate, instanța de apel a procedat la soluționarea cauzei la termenul din 12 septembrie 2019 în lipsa apelanților-reclamanți, nelegal citați, motiv pentru care se rețin ca pertinente criticile recurenților referitoare la nelegala citare a acestora în fața instanței de apel, precum și la nelegala comunicare a obligației de achitare a taxei judiciare de timbru stabilită în sarcina acestora.

Cum vătămarea produsă reclamanților nu poate fi înlăturată, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 497 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., va admite recursul, va casa decizia atacată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanții Societatea de Avocați "B." SPARL și A. împotriva deciziei nr. 1990 din 12 septembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă.

Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare la aceeași curte de apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 decembrie 2020.