ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 518/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 518/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
În baza lucrărilor dosarului: Curtea de Apel Constanța a fost sesizată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța cu privire la punerea în executare a mandatului european emis de către Tribunalul de înaltă Instanță din Caen, Franța pe numele persoanei solicitate C.V. - recurent în prezenta cauză. În fața instanței românești a fost înaintat mandatul european de arestare, iar la 14 februarie 2012, potrivit declarației luate, persoana solicitată a arătat că nu este de acord cu predarea, întrucât în România la IPJ Constanța se fac cercetări cu privire la furtul unei mașini.
Instanța de fond analizând actele dosarului a constatat că nu există impediment în a admite sesizarea parchetului și potrivit art. 107 alin. (1) cu referire la art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, a admis prin sentința penală 15/P din 14 februarie 2012 executarea mandatului european de arestare, a menținut arestarea pe o perioadă de 25 de zile de la 16 februarie 2012 până la 11 martie 2012 și potrivit art. 111 alin. (1) din aceeași lege a dispus ca predarea să se realizeze de Centrul de Cooperare Polițienească Internațională cu sprijinul unității de poliție pe raza căreia se afla locul de detenție, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de predare. Împotriva acestei hotărâri persoana solicitată a formulat recurs reiterând aceeași motivație și anume că nu a consimțit la predare.
Recursul este nefondat. Analizând actele dosarului se constată că persoana solicitată nu a consimțit la predare și nu a înțeles să se prevaleze de dispozițiile art. 103 alin. (5) din Legea nr. 302/2004. S-a dispus arestarea recurentului pe o perioadă de 5 zile conform art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004. Văzând și dispozițiile art. 98 din Legea nr. 302/2004 corect s-a constatat că nu se poate reține existența vreuneia din situațiile prevăzute de art. 98 din Legea nr. 302/2004 ce poate conduce la refuzul predării. Ca atare Înalta Curte va respinge în temeiul dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de persoana solicitată, ca nefondat. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc.
pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată C.V. împotriva sentinței penale nr. 15/P din 14 februarie 2012 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze Penale cu minori și de familie. Obligă recurentul persoană solicitată la plata sumei de 620 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 21 februarie 2012.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.