ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4730/2019

Ședința publică din data de 15 octombrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 15.10.2015 sub nr. x/2015 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.A. (A.) a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) anularea notificării nr. x/29.04.2015 prin care au fost comunicate datele în vederea stabilirii declarării și achitării contribuției clawback aferentă trimestrului I 2015, anularea adresei nr. x/16.06.2015 completată prin adresele nr. x/01.07.2015 și nr. y/27.07.2015 prin care pârâta a răspuns contestației administrative formulate, mai puțin mențiunile referitoare la revocarea poziției și valorii aferente codului W57452001, precum și obligarea pârâtei la comunicarea valorii consumului de medicamente suportate din fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) și din bugetul Ministerului Sănătății (MS) consum aferent vânzărilor reclamantei.

Prin sentința civilă nr. 1430 pronunțată în data de 26 aprilie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis cererea formulată de reclamanta A. S.A. în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a anulat notificarea nr. x/29.04.2015 și adresa nr. x/16.06.2015 completată prin adresele nr. x/1.07.2015 și nr. y/27.07.2015, mai puțin mențiunile privitoare la revocarea poziției și valorii aferente codului w 5742001, urmând ca pârâta să emită o nouă notificare în condiții de legalitate.

Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a declarat recurs pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței cu aplicarea prevederilor art. 497 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs, a învederat că sistemul de raportare a consumului de medicamente compensate este instituit legiuitor prin prevederile O.U.G. nr. 77/2011 iar, începând cu trimestrul III al anului 2013, a afișat pe site-ul propriu valorile de consum ale medicamentelor prevăzute la art. 1 din acest act normativ, înregistrate în Sistemul Informativ Unic Integrat, ca urmare a raportărilor canalelor de eliberare menționate la art. 5 alin. (4) din O.U.G. nr. 77/2011 și astfel, reclamanta poate corobora valoarea procentului "p" transmisă acesteia prin Notificările contestate și valoarea totală de consum afișată pe site-ul CNAS.

În raport de aplicabilitatea strică a dispozițiilor art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011, consideră că și-a îndeplinit obligația de a transmite intimatei valoarea aferentă a consumului centralizat de medicamente, pe baza raportărilor caselor de asigurări de sănătate astfel că motivarea judecătorului de la prima instanță este nefondată.

De asemenea, consideră eronate reținerile instanței de fond cu privire la faptul că CNASA nu a comunicat valoarea consumului de medicamente aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție.

Din prevederile art. 3 alin. (1) din O.U.G nr. 77/2011 rezultă că legiuitorul nu a stabilit că această contribuție trimestrială se aplică vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție, ci consumului aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție.

În acest sens, art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011 stabilește că deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor au obligația de a plăti trimestrial pentru medicamentele suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății.

Învederează și deciziile Curții Constituționale nr. 665/2014, respectiv nr. 789/2015, prin care s-a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor O.U.G. nr. 77/2011.

Mai mult, veniturile realizate ca urmare a aplicării contribuției trimestriale constituie venituri la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și sunt folosite pentru medicamente incluse în programele naționale de sănătate, pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală și pentru servicii medicale.

În consecință, solicită admiterea recursului.

Intimata - reclamantă A. S.A. a depus întâmpinare și, fără a invoca excepții, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a soluției instanței de fond.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de casare invocate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează.

În speță, intimata-reclamantă A. S.A. a supus cenzurii instanței de contencios administrativ notificarea nr. x/29.04.2015 prin care au fost comunicate datele în vederea stabilirii, declarării și achitării contribuției claw-back aferentă trimestrului I 2015, adresa nr. x/16.06.2015 completată prin adresele nr. x/01.07.2015 și y/27.07.2015 prin care recurenta-pârâtă a răspuns contestației administrative.

Instanța de control judiciar împărtășește punctul de vedere exprimat de instanța de fond care a apreciat, în mod just, că notificarea contestată este motivată în drept însă insuficient motivată în fapt.

Dispozițiile art. 5 din O.U.G. nr. 77/2011 (forma existentă la data emiterii actelor contestate), prevăd modul în care se stabilește și se raportează consumul de medicamente în vederea calculării contribuției trimestriale astfel:

"(3) Stabilirea, calculul și declararea contribuției trimestriale se efectuează de către persoanele obligate la plata acesteia, prevăzute la art. 1, după deducerea TVA-ului de către aceștia din valoarea aferentă consumului trimestrial de medicamente transmis de Casa Națională de Asigurări de Sănătate conform alin. (7). Contribuția trimestrială se declară de către plătitori la organul fiscal competent, până la termenul de plată al acesteia prevăzut la alin. (8).

(4) Farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamente potrivit prevederilor art. 1 și 12 își asumă sub semnătură electronică și raportează la casele de asigurări de sănătate valoarea aferentă consumului de medicamente care include și TVA, care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, după cum urmează:

a) farmaciile cu circuit deschis raportează lunar consumul, în condițiile contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;

b) unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamentele prevăzute la art. 1 și 12 raportează lunar, până la data de 15 a lunii curente pentru luna anterioară, la casele de asigurări de sănătate consumul de medicamente, pe baza metodologiei și a formularelor de raportare aprobate prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

(5) Unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamentele prevăzute la art. 1, după aprobarea bugetului propriu, raportează caselor de asigurări de sănătate bugetul anual aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății. Pentru anul 2011, raportarea se face în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

(6) Casele de asigurări de sănătate raportează lunar consumul centralizat de medicamente către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în baza metodologiei și a formatului aprobat prin ordin al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

(7) Casa Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului pentru care datorează contribuția, valoarea aferentă consumului centralizat de medicamente care include și TVA suportat din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, pe baza raportărilor transmise de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate."

Prin aceste dispoziții legale se instituie un circuit al informațiilor privind consumul de medicamente, precum și documentele care urmează a fi întocmite de către autoritățile publice în vederea comunicării și centralizării informațiilor.

Este evident faptul că modul în care se colectează și se centralizează datele menționate anterior trebuie să asigure atât transparența acestora cât și corectitudinea lor.

Din această perspectivă, instanța de recurs apreciază că motivul de nelegalitate constând în lipsa elementelor care să permită verificarea calculului efectuat de către recurenta-pârâtă, a fost corect reținut de prima instanță.

Puterea discreționară conferită unei autorități nu poate fi privită, într-un stat de drept, ca o putere absolută și fără limite, căci exercitarea dreptului de apreciere prin încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor prevăzute de Constituție, ori de lege, constituie exces de putere, în contextul în care Constituția României prevede în art. 31 alin. (2) obligația autorităților publice de a asigura informarea corectă a cetățeanului asupra treburilor publice, dar și asupra problemelor de interes personal.

Prin urmare, orice decizie de natură a produce efecte privind drepturile și libertățile fundamentale trebuie motivată nu doar din perspectiva competenței de a emite acel act, ci și din perspectiva posibilității persoanei și a societății de a aprecia asupra legalității măsurii, respectiv asupra respectării granițelor dintre puterea discreționară și arbitrariu, fiindcă a accepta teza potrivit căreia autoritatea nu trebuie să-și motiveze deciziile echivalează cu golirea de conținut a esenței democrației și a statului de drept bazat pe principiul legalității, cu alte cuvinte, în condițiile în care autoritățile publice sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra problemelor de interes personal ale acestora și în condițiile în care deciziile acestor autorități sunt supuse controlului judecătoresc pe calea contenciosului administrativ, nu se poate susține că este permisă absența motivării explicite a actului administrativ atacat.

Prin modul în care a fost întocmită, notificarea contestată nu conține un minim de elemente de fapt prin care să se facă posibilă exercitarea unui control efectiv asupra modului în care a fost stabilită baza de calcul a contribuției claw-back și, în acest context, este încălcat și dreptul efectiv la apărare al societății, care are obligația legală să achite taxa claw-back, aceasta fiind pusă în imposibilitatea de a verifica datele transmise, din cauza lipsei unor elemente primare pe care s-a fundamentat.

Pe cale de consecința, având în vedere verificarea punctuală a elementelor prevăzute de definiția actului administrativ din Legea nr. 554/2004, este evident că Notificările emise de către recurentă sunt acte administrative individuale, și nu o simplă operațiune de înștiințare a plătitorilor contributiei claw-back.

Contribuția de claw-back este asimilată obligației fiscale, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 5 alin. (2) din O.U.G. nr. 77/2011, astfel că se impune ca actul de constatare al sumei de plată să fie conform și principiului certitudinii impunerii, ca principiu al fiscalității prevăzut expres la art. 3 lit. b) din Codul fiscal, potrivit căruia: "b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine, precum și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;".

Potrivit prevederilor art. 6 din O.U.G. nr. 77/2011, "(1) Datele comunicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate potrivit prevederilor art. 5 alin. (7) pot fi contestate de persoanele prevăzute la art. 1 în termen de 10 zile calendaristice din ziua comunicării datelor." În situația în care notificarea nu conține nici un element suplimentar din care să rezulte valoarea consumului total trimestrial de medicamente suportate din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății, intimata-reclamantă se află în imposibilitatea de a verifica realitatea datelor transmise, prin raportare la comunicările efectuate de casele teritoriale de asigurări de sănătate și de furnizorii de servicii medicale.

Lipsa datelor primare furnizate de spitale, centre de dializă și farmacii referitoare la consumul de medicamente, care se comunică în baza O.U.G. nr. 77/2011, conduce la concluzia că s-a procedat într-o manieră unilaterală și discreționară prin stabilirea datelor menționate în cuprinsul notificării, pe baza unor date centralizate în cadrul unui sistem informatic care nu este accesibil intimatei-reclamante.

Nu este negată obligația intimatei-reclamante de a achita taxa claw-back, astfel cum s-a statuat și jurispudența Curții Constituționale, invocată de recurentă, referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor O.U.G. nr. 77/2011, însă critica avansată de recurentă nu conduce la reformarea sentinței pronunțată de instanța de fond care, în mod corect a dispus obligarea pârâtei de a emite o nouă notificare, dar în condiții de legalitate. În acest context, nu se va reține ca întemeiată critica recurentei învederată la punctul 3 al cererii de recurs, referitoare la îngrădirea accesului la medicamente al asiguraților întrucât intimata-reclamantă este, în continuare, obligată să achite taxa prevăzută prin O.U.G. nr. 77/201,1 însă notificarea ce se va emite ulterior rămânerii definitive a hotărârii va fi motivată și în fapt pentru a se putea exercita controlul asupra datelor.

În ceea ce privește Decizia nr. 144/12.03.2015 a Curții Constituționale, se reține că a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, și s-a constatat că prevederile art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea a constatat că întreaga critică este fundamentată pe comunicarea cu întârziere, pe cale electronică, a datelor de consum de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în temeiul art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, împrejurare ce a condus, potrivit susținerilor autoarei excepției, la neachitarea de către deținătorul autorizației de punere pe piață a medicamentelor, în termenul prevăzut la art. 5 alin. (8) din acest act normativ, a contribuției trimestriale datorate, fapt ce a generat dobânzi și penalități de întârziere, stabilite în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În acest context, autoarea excepției a susținut, în esență, că prevederile art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 sunt neconstituționale, deoarece instituie o modalitate nesigură și neclară de comunicare a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate cu contribuabilul, adică în format electronic, fără a fi atașată o semnătură electronică care să certifice conținutul comunicării și al recepționării informației.

Văzând circumstanțele față de care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate, instanța constată acestea nu sunt similare cu cele din speța pendinte, iar instanța de contencios constituțional, în pronunțarea Deciziei sus-amintite, s-a raportat la criticile formulate, astfel cum rezultă din dispozitiv.

Referitor la precizările Consiliului Concurenței, invocate de recurentă, instanța de recurs constată că, prin adresa nr. x/2013, instituția emitentă a arătat că documentele solicitate pot fi depuse în dosarul instanței judecătorești pentru a se asigura accesul la informație, astfel că furnizarea informațiilor care justifică impunerea taxei pentru contribuabil nu este în măsură să afecteze concurența.

În consecință, în lipsa unor elemente concrete referitoare la suma pe care o datorează intimata-reclamantă cu titlu de contribuție de claw-back, pentru veniturile încasate din vânzarea de medicamente incluse în programele naționale de sănătate, actele administrative contestate au fost corect anulate de către prima instanță.

În ceea ce privește includerea în valoarea vânzărilor a adaosurilor comerciale, instanța de recurs reține că, potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2011, "Contribuția trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente, suportate din FNUASS și din bugetul MS, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție".

Dispozițiile art. 3 alin. (1) se coroborează cu cele ale art. 1 din aceeași Ordonanță, potrivit cărora "Deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, care sunt persoane juridice române, precum și deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, care nu sunt persoane juridice române, prin reprezentanții legali ai acestora, au obligația de a plăti trimestrial pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, pentru medicamentele utilizate în tratamentul spitalicesc, precum și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, contribuțiile trimestriale calculate conform prezentei ordonanțe de urgență."

Curtea Constituțională a reținut că "această contribuție trimestrială a fost instituită de legiuitor exclusiv în considerarea faptului că acestor deținători li se decontează din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății contravaloarea medicamentelor vândute (deci în considerarea acestei facilități), ceea ce nu este cazul celorlalți subiecți care desfășoară o activitate comercială, fără a beneficia de alte avantaje. Aceștia vând atât medicamente compensate, cât și medicamente cumpărate liber de populație, neavând un avantaj efectiv din vânzarea medicamentelor compensate. Pentru această activitate acești subiecți practică un adaos comercial negociat cu deținătorul autorizației de punere pe piață a medicamentelor, fiind prin urmare firesc ca acest adaos să fie plătit de către deținătorii de APP."

Din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 3 alin. (1) cu cele ale art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011, rezultă că valoarea consumului se raportează la valoarea de compensare a medicamentelor din FNUASS și din bugetul MS.

În cuprinsul Deciziei nr. 789/2015, Curtea Constituțională a statuat că "În aplicarea prevederilor legale de referință este stabilit, așadar, modul de calcul al prețurilor la medicamente, inclusiv modul de calcul al prețului cu amănuntul maximal, respectiv cota maximă a adaosului de distribuție și cota maximă a adaosului de farmacie. Câtă vreme deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor solicită includerea medicamentelor pe care le vând în lista medicamentelor pentru care plătesc contribuția, cunoscând prețurile maximale ale medicamentelor, precum și influența maximă a adaosurilor ce pot fi practicate de subiecții care se interpun în circuitul comercial al medicamentelor compensate, rezultă că și-au asumat că vor plăti o contribuție raportată nu doar la prețul de producător. În acest cadru legal este la aprecierea deținătorilor de APP negocierea de adaosuri cât mai mici cu intermediarii, cu consecința plății unei contribuții într-un cuantum cât mai redus."

Văzând considerentele obligatorii ale deciziilor Curții Constituționale nr. 665/2015, 668/2014 și 789/2015, instanța de recurs reține că, în ceea ce privește adaosurile comerciale, din perspectiva includerii lor în valoarea consumului trimestrial de medicamente, sunt întemeiate susținerile recurentei-pârâte însă se impune menținerea soluției primei instanțe de anulare a actelor contestate din perspectiva motivului de nelegalitate privind nemotivarea în fapt.

Având în vedere considerentele mai-sus expuse, se va respinge recursul declarat ca nefondat, în baza prevederilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE împotriva sentinței civile nr. 1430 din 26 aprilie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 octombrie 2019.

Opinie separată în sensul admiterii recursului pârâtei Casa Națională de Asigurări de Sănătate, casării sentinței și trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Apreciez că se impunea admiterea recursului formulat de pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru următoarele considerente:

Sunt fondate motivele de recurs invocate de recurenta-pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, atât cel referitor la motivul de nelegalitate reținut de instanța de fond privind includerea în valoarea vânzărilor a adaosurilor comerciale, pentru motivele reținute și în cadrul opiniei majoritare, cât și cel referitor la motivul de nelegalitate reținut de instanța de fond privind nemotivarea notificării.

Sistemul de raportare a consumului de medicamente compensate este instituit de legiuitor prin prevederile O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, forma în vigoare incidentă în cauză.

Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011: "Deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, care sunt persoane juridice române, precum și deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, care nu sunt persoane juridice române, prin reprezentanții legali ai acestora, au obligația de a plăti trimestrial pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, pentru medicamentele utilizate în tratamentul spitalicesc, precum și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, contribuțiile trimestriale calculate conform prezentei ordonanțe de urgență."

Contribuția trimestrială se calculează, conform art. 3, "(1) (...) prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, din care se exclude consumul pentru medicamentele prevăzute la art. 12 pentru care se încheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat din sume suplimentare alocate în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție. (2) Procentul "p" se calculează astfel: p = {[(CTt - BAt)]/CTt} x 100, unde: CTt = valoarea consumului total trimestrial de medicamente pentru care există obligația de plată prevăzută la art. 1, suportată din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, raportată Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate, din care se exclude consumul pentru medicamentele prevăzute la art. 12 pentru care se încheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat din sume suplimentare alocate în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate; BAt = bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, unde CTt și BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar BAt este de 1.515 milioane RON. (3) Valoarea procentului "p" se comunică persoanelor prevăzute la art. 1 de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7).".

Deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor au obligația de a depune lista medicamentelor pentru care se datorează contribuția. Potrivit art. 4 alin. (2) și (2^1) din O.U.G. nr. 77/2011, "(2) Deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor prevăzute la art. 1, persoane juridice române, precum și reprezentanții legali au obligația să depună la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în termenul prevăzut la alin. (1), lista medicamentelor pentru care se datorează contribuția trimestrială. (2

1

) Persoanele juridice menționate la alin. (2) au obligația să depună la Casa Națională de Asigurări de Sănătate lista actualizată a medicamentelor pentru care se datorează contribuția trimestrială, până la data de 15 inclusiv a lunii următoare încheierii trimestrului pentru care se datorează contribuția, în baza metodologiei și a formatului stabilit prin ordin al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.".

Conform art. 5 alin. (3), "Stabilirea, calculul și declararea contribuției trimestriale se efectuează de către persoanele obligate la plata acesteia, prevăzute la art. 1, după deducerea TVA-ului de către aceștia din valoarea aferentă consumului trimestrial de medicamente transmis de Casa Națională de Asigurări de Sănătate conform alin. (7). Contribuția trimestrială se declară de către plătitori la organul fiscal competent, până la termenul de plată al acesteia prevăzut la alin. (8).".

În acest scop, potrivit art. 5, "(4) Farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamente potrivit prevederilor art. 1 și 12 își asumă sub semnătură electronică și raportează la casele de asigurări de sănătate valoarea aferentă consumului de medicamente care include și TVA, care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, după cum urmează: a) farmaciile cu circuit deschis raportează lunar consumul, în condițiile contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate; b) unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamentele prevăzute la art. 1 și 12 raportează lunar, până la data de 15 a lunii curente pentru luna anterioară, la casele de asigurări de sănătate consumul de medicamente, pe baza metodologiei și a formularelor de raportare aprobate prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. (5) Unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamentele prevăzute la art. 1, după aprobarea bugetului propriu, raportează caselor de asigurări de sănătate bugetul anual aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății. Pentru anul 2011, raportarea se face în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență. (6) Casele de asigurări de sănătate raportează lunar consumul centralizat de medicamente către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în baza metodologiei și a formatului aprobat prin ordin al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.".

Potrivit art. 5 alin. (7), "Casa Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului pentru care datorează contribuția, valoarea aferentă consumului centralizat de medicamente care include și TVA suportat din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, pe baza raportărilor transmise de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate.".

Potrivit acestor dispoziții, consumul centralizat de medicamente care se comunică este stabilit de legiuitor, cel înregistrat conform datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate, la baza acestuia fiind consumurile de medicamente care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, raportate de farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă.

Valoarea vânzărilor de medicamente totale trimestriale de referință, a medicamentelor suportate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, este valoarea finală la care medicamentele ajung la pacienți prin farmacii, spitale și centre de dializă. Acest aspect rezultă din art. 5 din O.U.G. nr. 77/2011, care prevede că farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamente raportează consumul de medicamente, casele de asigurări de sănătate raportând mai departe CNAS consumurile astfel centralizate.

Debitorul contribuției trimestriale, deținătorul autorizației de punere pe piață sau reprezentantului legal al deținătorului de punere pe piață care nu este persoană juridică română, are obligația de plată a contribuției pentru întregul consum de medicamente pentru care deține autorizație de punere pe piață, a căror valoare este suportată din FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății.

Obligația de comunicare este îndeplinită de pârâtă în conformitate și în limita a ceea ce impune art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011, în condițiile în care adresa comunicată reclamantei în vederea stabilirii de către aceasta a contribuției trimestriale cuprinde temeiul de drept în baza căruia a fost emisă, elementele obligatorii stabilite de O.U.G. nr. 77/2011, și anume modalitatea de calcul al contribuției, conform art. 7 din O.G. nr. 7/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, valoarea procentului "p", pentru trimestrul I 2015 și consumul de medicamente pentru trimestrul I 2015 suportat din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului sănătății aferent vânzărilor plătitorului de contribuție, iar la baza comunicării stau datele concrete existente, ca urmare a raportărilor, în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Faptul că debitorul obligației nu poate verifica, în concret, datele primare pe care CNAS le-a folosit la stabilirea taxei, constituie o critică ce privește actul normativ prin care este stabilită contribuția trimestrială, în condițiile în care acesta nu instituie alte obligații în sarcina pârâtei CNAS.

Pentru aceste motive, este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8) C. proc. civ., invocat de recurenta pârâtă, considerente pentru care se impunea admiterea recursului formulat și casarea sentinței, motivele de nelegalitate fiind apreciate ca întemeiate de instanța de fond cu interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material. Având în vedere că, prin sentința recurată, instanța de fond a analizat numai o parte din motivele de nelegalitate, pe unele reținându-le ca fiind fondate, pe altele nefondate, fără a analiza însă motive invocate prin cererea de chemare în judecată cu privire la care a apreciat că nu puteau fi verificate și nu se putea realiza un control de legalitate efectiv datorită modalității netransparente în care au fost stabilite cele două valori comunicate prin notificarea menționată, motiv de nelegalitate reținut în mod neîntemeiat, astfel cum s-a arătat anterior, se impunea casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru ca instanța de fond să analizeze motivele de nelegalitate invocate și neanalizate, urmând ca în rejudecare să se fi ținut seama de dezlegarea instanței de recurs referitoare la motivele de nelegalitate constatate ca fiind nefondate, potrivit dispozițiilor art. 501 C. proc. civ.