ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 927/2019

Ședința publică din data de 19 aprilie 2019

Asupra conflictului negativ de competență de față:

Prin cererea înregistrată la data de 25.04.2018, sub nr. x/2018, pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț, contestatoarea Compania Județeană Apa Serv S.A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul A., anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul nr. x/2018 al BEJ B., întoarcerea executării silite și obligarea salariatului A. la plata sumei de 11682,5 RON, precum și anularea raportului de expertiză efectuat de C..

În motivare, contestatoarea a arătat că la data de 16.04.2018 i s-au comunicat înștiintarea prin care i s-a adus la cunostință faptul ca s-a declanșat executarea silită în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1431/2017 a Tribunalului Neamț, încheierea din dosarul nr. x/2018 al BEJ B., precum și raportul de expertiză întocmit de C., iar conform acestora, trebuie să achite diferențe drepturi salariale și dobândă legală, cheltuieli de judecată, onorariu expert, onorariu executor judecătoresc, taxe judiciare, onorariu avocat în faza de executare silită și alte taxe poștale.

A apreciat contestatoarea că raportul de expertiză contabilă nu poate constitui titlu executoriu, având natura unui raport extrajudiciar și neputând constitui documentul suport pentru o executare silită.

La data de 18.09.2018 contestatoarea a depus o cerere, arătând că înțelege să formuleze și contestație cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, respectiv a deciziei nr. 1032/2017 pronunțate în dosarul nr. x/2016 de către Curtea de Apel Bacău.

În ședința publică din data de 03.10.2018, în raport de obiectul contestației la executare, astfel cum a fost lămurit prin cererea depusă de contestatoare, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Piatra-Neamț în soluționarea cererii ce face obiectul cauzei.

Prin sentința civilă nr. 3750 din 3 octombrie 2018, Judecătoria Piatra Neamț a admis excepția necompetenței materiale a instanței în soluționarea contestației la titlu formulate împotriva deciziei nr. 1032/2017 pronunțate în dosarul nr. x/2016 de către Curtea de Apel Bacău și a declinat competența de soluționare a cererii formulate de contestatoare în favoarea Curții de Apel Bacău.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut, în esență, că acțiunea introductivă are trei capete de cerere, respectiv, pe de o parte, contestație la titlu formulat pe cale principală, iar pe de altă parte, contestație la executare și întoarcere executare formulate pe cale accesorie, depinzând de soluția dată contestației la titlu, conform art. 30 alin. (4) C. proc. civ.

Instanța a apreciat că în prezenta cauză sunt incidente dispozițiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ. ("În cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt"), precum și cele ale art. 123 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora "Cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor prevăzute la art. 120.".

În acest sens, a constatat că există o strânsă legătură între capetele principale de cerere, cu atât mai mult cu cât motivele invocate în susținerea solicitării de anulare a actelor de executare vizează exclusiv interpretarea dispozițiilor cuprinse în titlurile executorii în baza cărora a fost demarată executarea silită.

Astfel, instanța a considerat că în această ipoteză se instituie un caz de prorogare legală de competență, în temeiul conexității dintre pretențiile formulate pe cale principală, prin intermediul aceleiași cereri de chemare în judecată.

Prin decizia civilă nr. 261 din 13 martie 2019, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a disjuns capetele de cerere vizând contestația la executare și întoarcerea executării silite de capătul de cerere vizând contestația privind lămurirea titlului executoriu.

A declinat primele două capete de cerere la Judecătoria Piatra Neamț.

A sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu conflictul negativ de competență.

A respins, ca nefondată, contestația privind lămurirea titlului executoriu formulată de contestatoarea Compania Județeană Apa Serv S.A. Neamț.

În argumentarea acestei soluții, Curtea de Apel a reținut că, potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ.:

"Contestațiile se introduc la instanța de executare", iar conform art. 651 alin. (3) C. proc. civ.:

"Instanța de executare soluționează contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe."

Reținând incidența în cauză a dispozițiilor legale enunțate mai sus, cu referire la prevederile art. 99 și 124 C. proc. civ., Curtea de Apel a constatat că instanța competentă în soluționarea capetelor de cerere privind contestația la executare și întoarcerea executării silite este Judecătoria Piatra Neamț.

În consecință, instanța a disjuns capetele de cerere vizând contestația la executare și întoarcerea executării silite de capătul de cerere vizând contestația privind lămurirea titlului executoriu, a declinat primele două capete de cerere la Judecătoria Piatra Neamț și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu conflictul negativ de competență, respingând, totodată, contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu formulată de contestatoarea Compania Județeană Apa Serv S.A. Neamț.

Înalta Curte, legal învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență în temeiul dispozițiilor 135 alin. (1) C. proc. civ., constată că Judecătoria Piatra Neamț este instanța competență material și teritorial în soluționarea pricinii, pentru motivele ce se vor arăta:

Potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestația se introduce la instanța de executare, iar conform alin. (3) al aceluiași text de lege, contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea care se execută.

În conformitate cu dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se afla, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, iar potrivit alin. (2) al aceluiași text legal, schimbarea domiciliului sau sediului debitorului, ori, după caz, al creditorului după începerea executării silite nu atrage schimbarea competenței instanței de executare.

Din analiza acestor texte legale ce conțin norme speciale de competență, de ordine publică și, deci, cu caracter imperativ, rezultă că, în timp ce contestația la executare și întoarcerea executării silite se soluționează întotdeauna de instanța de executare, lămurirea titlului executoriu se soluționează de o altă instanță decât instanța de executare, și anume instanța care a pronunțat hotărârea care se execută, împrejurare ce exclude aplicarea în speță a art. 99 alin. (2) C. proc. civ.

Cum în cauza de față, instanța de executare este Judecătoria Piatra -Neamț, aceasta este instanța competentă material și teritorial în soluționarea contestației la executare și a cererii de întoarcere a executării silite.

În considerarea celor ce preced, Înalta Curte stabilește că Judecătoria Piatra Neamț este instanța competentă material și teritorial în soluționarea pricinii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 aprilie 2019.