ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1956/2018

Asupra cauzei de față constată următoarele:

La data de 14.08.2014, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Rm. Vâlcea, sub nr. x/2014, cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții B. și C., prin care a solicitat obligarea pârâților la plata sumei de 15.000 RON, cu titlu de daune morale.

Prin sentința civilă nr. 3553 din 21 mai 2015, Judecătoria Rm. Vâlcea a admis în parte cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții B. și C., a obligat pe pârâți în solidar la plata către reclamant a sumei de .1.000 RON, reprezentând daune morale și la plata sumei de 438 RON, cheltuieli de judecată către reclamant.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamantul și pârâții.

Prin decizia civilă nr. 364/A din 29 martie 2016 a Tribunalului Vâlcea, secția I civilă, a fost anulat ca netimbrat apelul declarat de pârâții B. și C. și a fost respins ca neîntemeiat apelul declarat de reclamantul A.

Împotriva acestei decizii au declarat apel pârâții B. și C.

Prin încheierea de ședință din data de 8 noiembrie 2016, a fost suspendată judecata dosarului, conform dispozițiilor art. 432 alin. (1) C. proc. civ., până la introducerea în cauză a moștenitorilor intimatului-reclamant A. decedat.

Prin decizia civilă nr. 2992 din data de 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, a fost constatat ca perimat apelul formulat de B. și C. împotriva deciziei civile nr. 364/A a Tribunalului Vâlcea, secția I civilă.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că suspendarea judecății a fost dispusă dat fiind decesul intimatului-reclamant, intervenit ia 17.07.2016, conform certificatului de deces seria x nr. x, depus la dosar, în ziua de 14.09.2016, de către numita D., care a menționat că este soția intimatului.

De la data de 08.11.2016, au trecut mai mult de 6 luni, iar partea interesată nu a stăruit în judecată.

Nu a rezultat din înscrisurile aflate la dosar imposibilitatea îndeplinirii actului de procedură vizând continuarea judecății.

Așa fiind, în temeiul art. 416 alin. (1) C. proc. civ., instanța de apel a constatat perimarea apelului.

Împotriva deciziei civile nr. 2992 din data de 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, pârâții B. și C. au declarat recurs.

În dezvoltarea motivelor de recurs, se referă la fondul cauzei, solicitând restituirea terenurilor, iar nu la soluția de perimare pronunțată în cauză.

Investită cit soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a procedat Ia comunicarea cererii de recurs.

Prin rezoluția din 12 decembrie 2017 a fost dispusă comunicarea cererii de recurs, cu mențiunea de a se depune întâmpinare.

Prin aceeași rezoluție s-a dispus înștiințarea recurenților-pârâți cu obligația de a depune la dosar dovada de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, sub sancțiunea nulității recursului, potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) C. proc. civ. raportat la art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

La data de 5 ianuarie 2018, recurenții-pârâți au solicitat și acordarea ajutorului public judiciar, în forma prevăzută de art. 6 lit. d) din O.U.G. nr. 51/2008, sub forma scutirii de ia piața taxei judiciare de timbru, iar, prin încheierea din 19 ianuarie 2018 a fost admisă și a fost dispusă scutirea petenților B. și C. de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON.

Intimatul nu a depus întâmpinare.

La data de 15 februarie 2018 a fost întocmit raportului asupra admisibilității în principiu, prin care s-a reținut că recurentul are deschisă calea de atac, recursul este tardiv formulat, iar motivele de recurs nu pot fi încadrate în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Completul de filtru nr. 7, la data de 19 februarie 2018, constatând întrunite condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului către părțile cauzei, pentru a se depune punctele de vedere asupra acestuia, astfel cum prevede art. 493 alin. (4) C. proc. civ.: comunicarea raportului a fost îndeplinită potrivit dovezilor de la filele 41-46 dosar recurs, însă părțile nu au depus puncte de vedere la raport.

Constatându-se încheiată procedura de filtrare. în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la data de 18 mai 2018, fără citarea părților.

Examinând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția tardivității, reținută prin raportul întocmit în cauză, pe care o va analiza c« prioritate față de excepția nulității, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a-l respinge, ca tardiv formulat, pentru următoarele considerente:

Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prescrise de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

Conform dispozițiilor art. 421 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare.

Se observă că, recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 2992 din data de 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă pronunțată în dosarul nr. x/2014, prin care a fost constatat ca perimat apelul formulat de B. și C. împotriva deciziei civile nr. 364/A a tribunalului Vâlcea, secția I civilă, a fost declarat cu încălcarea termenului legal, imperativ și peremptoriu, prevăzut de art. 421 alin. (1) C. proc. civ., respectiv în termen de 5 zile de la pronunțarea hotărârii.

Potrivit art. 180 C. proc. civ., termenele procedurale sunt stabilite prin lege ori de instanță și reprezintă intervalul de timp în care poate fi îndeplinit un act de procedură. De asemenea, în conformitate eu art. 181 alin. (1) pct. 2 din același act normativ, când termenul se socotește pe zile, nu întră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește.

În situația nerespectării unui termen procedural, devin aplicabile dispozițiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ. care prevăd următoarele: "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afara de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Legea procesual civilă reglementează și situația în care, partea, dintr-o împrejurare mai presus de voința sa, a fost în imposibilitate de exercitare în termenul legal a unui act procedural, caz în care devin aplicabile dispozițiile art. 186 potrivit cărora: "(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cei mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. în cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac. (3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen".

Coroborând dispozițiile legale amintite, din interpretarea lor sistematică, rezultă că termenul pentru exercitarea recursului împotriva deciziei civile nr. 2992 din data de 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2014, prin care a fost constatat ca perimat apelul formulat depănă B. și C. împotriva deciziei civile nr. 364/A a Tribunalului Vâlcea, secția I civilă, reprezintă un termen procedural de 5 zile, care începe să curgă de la pronunțare.

Din verificarea lucrărilor dosarului nr. x/2014 al Curții de Apel Pitești, secția I civilă, se constată că decizia recurată a fost pronunțată la data de 24 octombrie 2017.

În aplicarea prevederilor legale anterior redate, reiese că termenul pentru exercitarea recursului împotriva deciziei de perimare, s-a împlinit la data de 30 octombrie 2017.

Conform datei de pe rezoluția de înregistrare a recursului la curtea de apel, aflat din dosar recurs, reiese că recursul a fost exercitat și motivat la data de 29 noiembrie 2017.

Prin urmare, se reține că recursul pârâților C. și B. împotriva hotărârii de perimare a fost declarat cu încălcarea termenului legal, imperativ și de decădere prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., respectiv în termen de 5 zile de la pronunțare, partea neinvocând nicio împrejurare mai presus de voința sa care să o fi împiedicat în exercitarea căii de atac.

Pentru aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 421 alin. (2) coroborate eu art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de pârâții C. și B. împotriva deciziei civile nr. 2992 din data de 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2014, prin care a fost constatat ca perimat apelul formulat de B. și C. împotriva deciziei civile nr. 364/A a Tribunalului Vâlcea, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca tardiv recursul declarat de pârâții C. și B. împotriva deciziei civile nr. 2992 din data de 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18.05.2018.