ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3558/2018

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/2017, reclamantul Sindicatul Național al Consilierilor din Serviciile de Probațiune (S.N.C.S.P.), în numele membrilor indicați în tabelul atașat cererii, a solicitat în contradictoriu cu pârâții Direcția Națională de Probațiune și Ministerul Justiției:

- obligarea Direcției Naționale de Probațiune la compensarea în bani a atribuțiilor suplimentare, exercitate de reclamanți și impuse ca urmare a adoptării Noului C. pen., constând în diferența dintre numărul total și necesar de consilieri de probațiune (stabilit de Ministerul Justiției prin doc Pregătirea sistemului judiciar pentru intrarea în vigoare a noilor Coduri. Evaluarea situației actuale. Plan de măsuri) și numărul consilierilor de probațiune care au îndeplinit atribuțiile unui număr de 722 consilieri de probațiune, pentru perioada 1 noiembrie 2014 - 1 noiembrie 2017;

- obligarea Direcției Naționale de Probațiune și a Ministerului Justiției la respectarea dispozițiilor art. 4 alin. (1) și art. 5 din Cap. VIII al Anexei nr. VI la Legea nr. 284/2010, cu obligarea pârâtelor la recalcularea sporurilor prin aplicarea la salariile de bază și obligarea acestora, pentru perioada 1 noiembrie 2014 - 1 noiembrie 2017 și pentru viitor, la plata diferențelor dintre sporurile plătite de pârâtă și cele pe care erau îndreptățiți să le primească, în sensul:

a) aplicării procentelor de până la 15% pentru condiții grele, vătămătoare ori periculoase la salariul de bază;

b) aplicării sporului de până la 25% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică la salariul de bază;

c) aplicării sporului de până la 5% pentru păstrarea confidențialității (cu încadrarea în limita de 30% din salariul de bază prevăzută la art. 22 alin. (2) din Legea nr. 284/2010), la salariile de bază, astfel cum au fost ele stabilite prin Ordinul Ministrului Justiției.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile art. 194 și următoarele C. proc. civ., art. 4 alin. (1) și art. 5 din Capitolul VIII al Anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (n.n. - act normativ abrogat în prezent), art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr. 103/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, coroborat cu art. 10 alin. (5) din Legea-cadru nr. 284/2010, Ordinul ministrului justiției nr. 219 din 1 februarie 2017 și Ordinul ministrului justiției nr. 4680.

Prin Sentința nr. 3352 din data de 19 aprilie 2018, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis excepția necompetenței sale materiale în privința capătului al II-lea de cerere, referitor la obligarea pârâților la recalcularea sporurilor și plata diferențelor, pentru perioada 1 noiembrie 2014 - 1 noiembrie 2017, a declinat competența de soluționare a acestui capăt de cerere, având ca obiect emitere act administrativ, în favoarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.

Prin aceeași hotărâre s-a dispus disjungerea primului capăt de cerere și a capătului de cerere privind cheltuielile de judecată formulat în contradictoriu cu pârâta Direcția Națională de Probațiune, formarea unui nou dosar cu termen la data de 31 mai 2018, cu citarea părților.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut incidența dispozițiilor art. 7, Cap. VIII din Anexa nr. VI a Legii nr. 284/2010 și a apreciat că în afara aspectelor de (re)încadrare și salarizare, toate celelalte probleme de drept derivate din raportul de muncă al reclamanților sunt de competența instanțelor specializate în dreptul muncii.

De asemenea, având în vedere faptul că Legea nr. 284/2010 și, ulterior, Legea nr. 153/2017 au instituit o jurisdicție specială, respectiv cea a secției de contencios administrativ a Curții de Apel București, tribunalul a apreciat că orice litigiu derivat din modul de stabilire a drepturilor salariale păstrează natura juridică a acțiunii reglementate de primul act normativ, fiind de competența instanței anterior menționate.

Prin Sentința nr. 3641 din data de 18 septembrie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, a declinat în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a civilă, de conflicte de muncă și asigurări sociale, competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamantul Sindicatul Național al Consilierilor din Serviciile de Probațiune, în numele membrilor săi, în contradictoriu cu pârâții Direcția Națională de Probațiune și Ministerul Justiției, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, cu soluționarea acestuia.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a apreciat că petitul cu care a fost sesizată Curtea de Apel București în urma declinării de competență din partea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, nu supune judecății examinarea legalității unui act administrativ (nici tipic și nici asimilat, câtă vreme reclamanții nu au făcut referire la vreo decizie de încadrare salarială pe care să o conteste și nici nu au pretins că au adresat o cerere pârâților pentru recunoașterea drepturilor pretinse). De asemenea, nu prezintă configurația unei contestații promovate potrivit art. art. 7 alin. (2) din Cap. VIII din Legea nr. 284/2010, întrucât reclamanții nu s-au prevalat de existența unei hotărâri a organelor de conducere ale pârâtului, prin care să le fi fost analizată contestația formulată împotriva modului de stabilire a drepturilor salariale.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), 134 și 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii:

Prin capătul de cerere cu care a fost învestită secția de contencios administrativ a Curții de Apel București, urmare a declinării dispuse de către Tribunalul București, reclamantul Sindicatul Național al Consilierilor din Serviciile de Probațiune (S.N.C.S.P.), în numele membrilor săi, a solicitat obligarea pârâților Direcția Națională de Probațiune și Ministerul Justiției, la recalcularea sporurilor și plata diferențelor salariale, pentru perioada 1 noiembrie 2014 - 1 noiembrie 2017, sporurile în discuție urmând a fi calculate la salariile de bază, stabilite prin Ordinul Ministrului Justiției și rezultate din aplicarea actelor normative succesive în materia salarizării.

Chiar dacă în susținerea acestui capăt de cerere reclamantul a invocat dispozițiile art. 4 alin. (1) și art. 5 din Cap. VIII al Anexei nr. VI la Legea nr. 284/2010, Înalta Curte constată că reclamanții nu solicită anularea unui act administrativ tipic (de stabilire a drepturilor salariale sau vreo hotărâre dată în soluționarea contestațiilor salariale, pentru modalitatea de stabilire a drepturilor salariale reglementate de dispozițiile Legii nr. 284/2010) și nici nu deduc judecății un act administrativ asimilat.

Prin urmare, în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 7 Cap. VIII din Anexa VI la Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, conform cărora "(1) Personalul salarizat potrivit prezentului capitol, nemulțumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, poate face contestație, în termen de 15 zile de la data comunicării actului administrativ al ordonatorului de credite, la organele de conducere ale Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, la colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori, după caz, la colegiile de conducere ale curților de apel sau parchetelor de pe lângă acestea. Contestațiile se soluționează în termen de cel mult 30 de zile. (2) Împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, sau, după caz, a Curții de Apel București, pentru celelalte hotărâri. (...)" și nici dispozițiile de drept comun ale art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Dispozițiile legale anterior menționate sunt de strictă interpretare și aplicare și nu pot fi extinse la alte situații decât cele prevăzute în mod expres de legiuitor, competența exclusivă, materială și teritorială a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, fiind reglementată pentru situații clar determinate, care nu se regăsesc în prezenta cauză.

În raport cu obiectul cererii, astfel cum a fost configurat de către reclamanți, având în vedere considerentele Deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 16/2016 (de soluționare a unui recurs în interesul legii) și nr. 23/2015 (pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), dar și împrejurarea că pentru litigiile privind drepturile salariale, în afara situației circumstanțiale, prevăzute la art. 7, Cap. VIII din Anexa VI la Legea nr. 284/2010, legiuitorul nu a instituit alte norme speciale, prin care să atribuie competența de soluționare instanțelor de contencios administrativ, Înalta Curte constată că raportul juridic dedus judecății este unul civil, guvernat de normele de dreptul muncii, iar competența materială va fi determinată prin aplicarea dispozițiilor art. 208 din Legea nr. 62/2011 coroborate cu art. 1, art. 278 alin. (2), art. 170 - 171, art. 266 și art. 269 din C. muncii.

Art. 266 din C. muncii statuează că "jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea,executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod", iar potrivit art. 269 alin. (2) din același cod "cererile referitoare la conflictele de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul/reședința/sediul."

În aceste condiții, competent să soluționeze acțiunea reclamanților este tribunalul - complet specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale, instanță pe care, de altfel, reclamanții au și ales să o învestească.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Sindicatul Național al Consilierilor din Serviciile de Probațiune (S.N.C.S.P.) în numele membrilor reclamanți A., B., C., D., E.,F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q. R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG.,HHHH. IIII. JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., QQQQ., RRRR. SSSS., TTTT. UUUU., VVVV., WWWW., XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB., CCCCC., DDDDD., EEEEE., FFFFF., GGGGG., HHHHH., IIIII., JJJJJ., KKKKK., LLLLL., MMMMM.,NNNNN., OOOOO., PPPPP., QQQQQ., RRRRR., SSSSS. în contradictoriu cu pârâții Direcția Națională de Probațiune și Ministerul Justiției, în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 octombrie 2018.

Procesat de GGC - CL