ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 312/2019

HOTĂRÂRE

14.02.2019

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 312/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 20 iulie 2017, sub nr. x/2017, pe rolul Tribunalului Vrancea, secția I civilă, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, Primăria Comunei Corbița, B., C., D., E., F., G., H. și Guvernul României, obligarea acestora la plata sumei de 180.000 euro, cu titlu de despăgubiri pentru ocuparea unui teren în suprafață de 450 mp în perioada regimului comunist și folosirea fără drept, cu acte false a acestui imobil.

Prin Sentința civilă nr. 694 din 26 octombrie 2017, Tribunalul Vrancea, secția I civilă, a admis excepția netimbrării, invocată din oficiu, și a anulat, ca netimbrată, cererea de chemare în judecată formulată reclamantul A.

Împotriva acestei sentințe, la 13 noiembrie 2017, reclamantul A. a formulat apel. Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția I civilă, la 4 decembrie 2017, sub același număr de dosar.

Prin Decizia nr. 27 A din 14 februarie 2018, Curtea de Apel Galați, secția I civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinței civile nr. 694 din 26 octombrie 2017, pronunțată de Tribunalul Vrancea, secția I civilă.

Împotriva acestei decizii, la 20 martie 2018 (data depunerii la oficiul poștal), reclamantul A. a formulat recurs. Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la 27 aprilie 2018, fiind repartizat aleatoriu, spre soluționare, Completului nr. 11 filtru.

Prin motivele de recurs, recurentul a arătat că solicită acordarea sumei de 9.000.000 euro, cu titlu de despăgubiri, pentru demolarea abuzivă, de către stat, a I. din jud. Vrancea, care a aparținut bunicului său, la care se adaugă penalități de întârziere în sumă de 10.500.000 euro.

Expunând pe larg situația de fapt

Prin rezoluția completului din data de 8 iunie 2018, s-a dispus întocmirea raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, după efectuarea procedurii de comunicare prevăzute de art. 493 alin. (2) C. proc. civ.

La 6 iulie 2018, intimatul-pârât Guvernul României a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului, arătând că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate, dezvoltarea acestora și semnătura recurentului-reclamant, mențiuni prevăzute sub sancțiunea nulității de dispozițiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ. De asemenea, a arătat că recurentul-reclamant nu a anexat la cererea de recurs dovada achitării taxei judiciare de timbru datorate pentru soluționarea căii de atac, potrivit art. 486 alin. (2) din actul normativ menționat.

La 5 iulie 2018, respectiv la 6 iulie 2018 (data depunerii cererilor la oficiul poștal), intimații-pârâți H. și B. au formulat întâmpinări prin care au arătat că susținerile recurentului-reclamant din cuprinsul cererii de recurs sunt nefondate.

Prin întâmpinarea formulată la 27 iulie 2018 (data depunerii la oficiul poștal) intimatul-pârât Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vrancea, a invocat excepția nulității recursului din perspectiva nemotivării acestuia, arătând că recurentul-reclamant a dezvoltat împotriva deciziei atacate critici care vizează exclusiv fondul cauzei, care nu pot fi încadrate în cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și care nu au legătură cu soluția pronunțată de instanța de apel.

În ceea ce privește raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, întocmit în cauză, în cuprinsul acestuia s-a reținut că, deși Decizia civilă nr. 27 A din 14 februarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, este susceptibilă de recurs, cererea de recurs nu întrunește cerințele de formă prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 486 alin. (3) C. proc. civ., întrucât nu este semnată de recurentul-reclamant, nu cuprinde motive de nelegalitate care să poată fi încadrate în cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din acest act normativ și nu este timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, datorată pentru soluționarea recursului, conform dispozițiilor art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Prin rezoluția din data de 4 octombrie 2018, Completul de filtru nr. 11 a luat act de conținutul raportului și a dispus comunicarea acestuia părților pentru a formula, în scris, puncte de vedere, în condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit dovezilor de înmânare aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților.

La data de 18 octombrie 2018, recurentul a depus la dosar un exemplar al cererii de recurs, semnată, și dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, datorată pentru soluționarea recursului, conform dispozițiilor art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

De asemenea, la 29 ianuarie 2019, recurentul a depus un punct de vedere la raport.

Intimații nu și-au exprimat poziția procesuală prin formularea, în scris, a unor puncte de vedere la raport.

Constatându-se încheiată procedura filtru, dosarul a fost înaintat completului de judecată în vederea stabilirii termenului pentru soluționarea căii de atac.

Prin rezoluția din 13 decembrie 2018, s-a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 14 februarie 2019, conform prevederilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părților.

Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Dispozițiile art. 487 C. proc. civ. stipulează că recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs; art. 486 alin. (3) din acest act normativ sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Motivarea recursului înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat de recurent.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică invocarea motivelor de nelegalitate ale hotărârii pronunțate de instanța a cărei hotărâre se atacă, și încadrarea acestora în motivele de casare limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. ori a unor critici care să permită o astfel de încadrare juridică, pentru ca instanța de recurs să poată exercita controlul de legalitate.

În cauză, recurentul-reclamant nu a arătat în ce constă nelegalitatea deciziei atacate, prin raportare la soluția pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, ori la considerentele pe care se fundamentează, și nu a combătut în vreun fel raționamentul instanței prin formularea unor critici susceptibile de cenzură în recurs.

Astfel, prin cererea de recurs recurentul-reclamant a expus situația de fapt referitoare la imobilul preluat abuziv de stat, exprimându-și nemulțumirea cu privire la faptul că demersurile sale, în ceea ce privește obținerea despăgubirilor aferente, a eșuat.

Or, aceste aspecte nu pot fi supuse cenzurii în recurs, față de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., care stipulează că se poate cere casarea unor hotărâri numai pentru motive de nelegalitate.

Având în vedere că recurentul-reclamant nu a dezvoltat critici care să vizeze nelegalitatea deciziei atacate și că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate de instanță, din oficiu, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecății nu îndeplinește cerințele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 486 alin. (3) din acest act normativ.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va constata nul recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva Deciziei nr. 27 A din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Galați, secția I civilă.