ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1037/2019

Asupra recursului constată următoarele:

Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin încheierea din 16 august 2017, a suspendat judecata cererii de recurs formulată de A. împotriva încheierii din 8 aprilie 2016 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în contradictoriu cu B. și C. SA - Sucursala Bucur Obor, constatând ca fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs A.

A arătat că încheierea atacată este netemeinică și nelegală, motiv pentru care a solicitat admiterea recursului, anularea hotărârii și, pe fond, repunerea cauzei pe rol în vederea continuării judecății.

Recursul este nul.

Potrivit art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Recursul se motivează, conform art. 303 C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs fiind limitativ prevăzute la art. 304 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) din cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.

Potrivit legii, nu orice nemulțumire a părții poate duce la casarea sau modificarea hotărârii recurate, întrucât a motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea motivului de recurs ca fiind unul din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării de critici privind modul de judecată al instanței raportat la motivul de recurs invocat.

Indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora realizează exigențele art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 din cod.

Or, în speță, se observă că recurentul nu a susținut în vreun fel nelegalitatea soluției atacate, de suspendare a judecății cauzei, limitându-se a pretinde că aceasta este netemeinică și nelegală.

O astfel de atitudine procesuală a părții ignoră faptul că pe calea recursului nu pot fi valorificate orice fel de nemulțumiri, ci doar acelea care îmbracă forma unor aspecte de nelegalitate în termenii prevăzuți de art. 304 C. proc. civ.

Ca atare, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 304 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este eronată și nelegală măsura dispusă de Curtea de Apel București de suspendare a judecății cauzei.

Ca atare, văzând dispozițiile art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., precum și pe cele ale art. 306 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 304 din cod, se va constata nulitatea căii de atac exercitată în asemenea condiții procedurale încât nu este posibilă examinarea sub vreun aspect de nelegalitate a hotărârii atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de A. împotriva încheierii de ședință din 16 august 2017 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 mai 2019.

Procesat de GGC - GV