ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 264/2020

HOTĂRÂRE

30.01.2020

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 264/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Asupra conflictului negativ de față, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea înregistrată la 21 septembrie 2018 pe rolul Judecătoriei Suceava, contestatoarea A. - Direcția silvică Suceava, în contradictoriu cu intimata C., a formulat contestație la executare, solicitând anularea procesului-verbal privind calculul sumelor prevăzute prin titlul executoriu reprezentat de Încheierea din 28 mai 2009 a Judecătoriei Suceava pronunțată în dosarul nr. x/2009, încheiere prin care a fost admisă cererea formulată de B. al Bucovinei, în contradictoriu cu pârâta A. Suceava, fiind obligată pârâta debitoare la plata în favoarea Statului a unei amenzi civile de 50 RON/zi de întârziere începând cu 17 martie 2006 și până la executarea obligației prevăzute în Decizia civilă nr. 83 din 7 februarie 2006 a Tribunalului Suceava.

II. Hotărârea Judecătoriei Suceava:

Prin Sentința civilă nr. 3387 din 11 iulie 2019, Judecătoria Suceava a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.

În motivarea soluției pronunțare, instanța a reținut aplicabilitatea dispozițiilor art. 651 alin. (1) și alin. (3) C. proc. civ. - competența instanței de executare se stabilește având în vedere criteriul imperativ al domiciliului debitorului la data începerii executării silite.

Cum debitorul contestator A. are sediul în București, aspect consemnat în cuprinsul procesului-verbal contestat, instanța a concluzionat că revine Judecătoriei Sectorului 2 București competența de soluționare a cauzei.

III. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 2 București:

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 2 București a pronunțat Sentința civilă nr. 9536 din 9 octombrie 2019, prin care a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În motivare, instanța a reținut, de asemenea, aplicabilitatea dispozițiilor art. 651 alin. (1) și alin. (3) C. proc. civ., însă a apreciat că, în cauză, calitatea de debitor aparține A. Suceava - astfel cum rezultă atât din încheierea Judecătoriei Suceava de stabilire sumelor datorate cu titlu de amenzi pe zi de întârziere, cât și din Decizia civilă nr. 1557/2011 pronunțată în dosarul nr. x/2011.

IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava, contestatoarea A. Suceava, în contradictoriu cu intimata C., a formulat contestație la executare, solicitând anularea procesului-verbal privind calculul sumelor prevăzute prin titlul executoriu reprezentat de încheierea din 28 mai 2009 a Judecătoriei Suceava pronunțată în dosarul nr. x/2009.

Prin Încheierea din 28 mai 2009 a Judecătoriei Suceava a fost admisă cererea formulată de B. al Bucovinei, în contradictoriu cu pârâta A. Suceava și a fost obligată pârâta debitoare la plata în favoarea Statului a unei amenzi civile de 50 RON/zi de întârziere începând cu 17 martie 2006 și până la executarea obligației prevăzute în Decizia civilă nr. 83 din 7 februarie 2006 a Tribunalului Suceava.

În conformitate cu dispozițiile art. 227 alin. (8) din C. proc. fisc. , "în cazul în care prin titlul executoriu sunt prevăzute, după caz, creanțe fiscale accesorii sau alte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele se calculează de către organul de executare silită și se consemnează într-un proces-verbal care constituie titlu executoriu, care se comunică debitorului."

Art. 260 alin. (3) din același act normativ dispune că:

"contestația (la executare) poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlul nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege", iar alin. (4) prevede că:

"contestația se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedură de urgență."

În conformitate cu prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare.

Instanța de executare este definită prin dispozițiile art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ. - instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Alin. (3) al art. 651 C. proc. civ. prevede că: instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.

În speță, contestatoarea A. Suceava, în contradictoriu cu intimata C., a formulat contestație la executare, solicitând anularea titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal privind calculul sumelor prevăzute prin Încheierea din 28 mai 2009 a Judecătoriei Suceava pronunțată în dosarul nr. x/2009.

În conformitate cu dispozițiile legale anterior menționate, o astfel de cerere se adresează judecătoriei în cărei rază se află la data sesizării organului de executare domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Or, în prezentul litigiu, debitorul împotriva căruia creditoarea C. a înțeles să-și realizeze creanța este A. Suceava, astfel cum rezultă din cuprinsul titlului executoriu - procesul-verbal privind calculul sumelor - în care se face trimitere la încheierea din 28 mai 2009 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr. x/2009.

Se constată, așadar, că Direcția silvică Suceava este persoana obligată în raportul juridic de drept substanțial, Încheierea din 28 mai 2009 fiind pronunțată de Judecătoria Suceava în contradictoriu cu pârâta A. Suceava.

Cum în cadrul contestației la executare nu se poate schimba debitorul menționat în titlul executoriu, iar în cuprinsul titlului executoriu este menționată B. Suceava, cu indicarea sa în calitate de debitoare, având sediul în Suceava, B-dul x, nr. 6, județul Suceava, competența de soluționare a cauzei urmează a se stabili în favoarea judecătoriei în circumscripția căreia se află sediul debitorului.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava.