ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1242/2019

Analizând recursul, Înalta Curte constată următoarele:

Pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost înregistrat Dosarul nr. x/2013, având ca obiect recursul declarat de petentul A. împotriva Deciziei civile nr. 3430 A din 8 octombrie 2015 pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă.

Prin Încheierea de ședință din 14 martie 2016, judecata cauzei a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.

Prin Încheierea din 9 octombrie 2017, măsura suspendării dosarului a fost menținută.

Împotriva acestei încheieri, petentul A. a formulat recurs.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 23 octombrie 2018 și repartizat completului de filtru CF x.

În cuprinsul memoriului de recurs, recurentul-petent a precizat că înțelege să depună motivele de recurs după comunicarea încheierii recurate.

În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la data de 9 ianuarie 2019, dispunându-se comunicarea acestuia către părțile din cauză.

Raportul a fost comunicat părților la 14 - 15 ianuarie 2019.

Recurentul-petent a depus punct de vedere la raport, solicitând să se constate că recursul este admisibil întrucât la data formulării recursului cauza nu fusese soluționată.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la data de 13 iunie 2019, în complet de filtru, fără citarea părților.

Examinând recursul în raport de excepția de nulitate invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele:

Cererea de recurs depusă de petentul A., astfel cum a fost formulată, nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate de natură să învestească instanța de recurs cu soluționarea căii de atac. Singura mențiune este aceea că urmează a depune ulterior motivele de recurs.

Potrivit dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Înalta Curte reține că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.

În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenția nelegalitatea hotărârii.

În consecință, reținând că recursul declarat de petentul A. nu este motivat, în condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Anulează recursul declarat de petentul A. împotriva Încheierii de ședință din 9 octombrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 iunie 2019.

GGC - CP