ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2480/2014

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 645 din 21 august 2013, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în baza art. 334 C. proc. pen. anterior, s-a dispus schimbarea încadrării juridice date faptei prin rechizitoriu, din art. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior și art. 41 alin. (2) din același cod, în art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior și art. 41 alin. (2) din același cod. În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior și art. 41 alin. (2) din același cod, art. 320 1 alin. (7) C. proc.

pen. anterior, a fost condamnat inculpatul G.F.L. la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc. În baza art. 65 C. pen. anterior, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) din același cod, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 71 C. pen. anterior, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) din același cod, pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. anterior, a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului G.F.L., iar în baza art. 88 C. pen.

anterior, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului G.F.L. reținerea și arestarea preventivă din data de 12 iulie 2013, la zi. În baza art. 17 alin. (1) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea în vederea distrugerii a cantității de 407,28 grame heroină, proba nr. 1a, 195,5 grame heroină, proba nr. 1b, 985,5 grame heroină, proba nr. 2, 6,48 grame heroină, contraproba nr. 1a, 5,13 grame heroină, contraproba nr. 1b și 5,45 grame heroină, contraproba nr. 2, cantitate ce a fost sigilată cu sigiliul MAI nr. 4179 și depusă la camera de corpuri delicte a IGPR - DCJSEO (dovada seria H nr. 0024732 din 26 iulie 2013). În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior, s-a dispus confiscarea cântarului electronic depus la camera de corpuri delicte a IPJ Ilfov - SCJSEO (dovada seria H nr. 0112514 din 25 iulie 2013). În baza art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc.

pen. anterior, s-a dispus restituirea către inculpat a telefonului mobil cu cartela SIM cu nr. 0760.XXXX, depus la camera de corpuri delicte a IPJ Ilfov - CJSEO, dovada seria J nr. 0112514 din 25 iulie 2013. În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. anterior, s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 5.000 RON, care a fost depusă la D.G.F.P. a Municipiului București cu Chitanța nr. 7043180 din 25 iulie 2013 și a fost menținută măsura sechestrului asigurător luată prin ordonanța din 23 iulie 2013. În baza art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen. anterior, a fost obligat inculpatul G.F.L. să plătească suma de 5.500 RON, cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, judecătorul fondului a reținut următoarea situație de fapt: La data de 5 iunie 2013, lucrătorii de poliție din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București - Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Ilfov, s-au sesizat din oficiu cu privire la activitatea infracțională desfășurată pe linia traficului de droguri de mare risc de către numitul P.A., zis „L". În procesul-verbal de sesizare din oficiu se menționează că numitul P.A. locuiește în București, str. I. are o relație de concubinaj cu numita „G." și utilizează în activitatea infracțională telefonul mobil cu număr de apel 0763.XXXX. Ulterior, s-a stabilit că persoana care locuia în București, str. I care utiliza telefonul mobil cu nr. de, apel 0763.XXXX este inculpatul G.F.L., zis „L", fratele numitului P.A.

Pentru stabilirea modalității de săvârșire a infracțiunilor, identificarea persoanelor implicate în aceste activități infracționale și pentru valorificarea unor eventuale momente operative, prin Autorizațiile nr. 642/A.I din 6 iunie 2013, nr. 688/A.I din 14 iunie 2013 și nr. 717/A.I din 21 iunie 2013, emise de Tribunalul București, s-a dispus localizarea, interceptarea și înregistrarea convorbirilor și comunicărilor telefonice efectuate de inculpat și învinuiți. Prin punerea în aplicare a autorizațiilor menționate, dar și urmare a investigațiilor efectuate, au rezultat date că, în perioada iunie - iulie 2013, inculpatul G.F.L. s-a ocupat cu vânzarea de heroină. Din declarațiile inculpatului G.F.L., coroborate cu declarația martorului N.I.M.

și cu procesele-verbale de redare a notelor de interceptare, a rezultat că, în perioada iunie-iulie 2013, inculpatul G.F.L. a vândut heroină la punguțe de 1 - 5 grame, cu prețul de 200 de RON gramul (declarația inculpatului G.F.L., declarația martorului N.I.M., proces-verbal de recunoaștere, procese-verbale de redare). Fiind foarte precaut, inculpatul G.F.L. nu ținea drogurile la locuința sa, ci le depozita la locuința surorii sale (după tată), martora .A. și a mamei acesteia din urmă, numita N.M., respectiv la adresa din str. A. (declarația inculpatului G.F.L.). În cursul lunii iunie, în vederea depozitării drogurilor, inculpatul G.F.L. a dus la locuința martorei P.A. și a numitei N.M. o cutie metalică tip seif, spunându-le celor două că în cutie își depozitează banii, fără a le arăta ce se află în aceasta (declarația inculpatului G.F.L., declarația martorei P.A., declarația învinuitului P.A.).

La începutul lunii iulie 2013, inculpatul G.F.L. a intrat în posesia unei cantități mari de heroină, pe care a transportat-o la locuința martorei P.A. din str. A. și a depozitat-o în cutia metalică pe care o dusese anterior (declarația inculpatului G.F.L.). Din declarațiile inculpatului G.F.L., a rezultat că acesta vindea drogurile în special în zona Piața Gemeni, șos. Ș.M. și str. B.M. (declarația inculpatului G.F.L.). La data de 11 iulie 2013, inculpatul G.F.L. a fost depistat pe str. B.M., sector 2, în autoturismul VWL cu număr de înmatriculare B-… și, cu ocazia percheziției corporale efectuate asupra acestuia, s-au găsit și ridicat un telefon mobil având cartela SIM cu număr 0760.XXXX și suma de 5.000 de RON (proces-verbal de percheziție domiciliară).

Ulterior, inculpatul a fost condus la adresa din București, str. I, unde, în baza autorizației nr. 775 din 10 iulie 2013 emisă de Tribunalul București, s-a procedat la efectuarea unei percheziții domiciliare. La această adresă nu au fost găsite bunuri interzise la deținere sau care să intereseze cauza. În baza Autorizației nr. 777 din 10 iulie 2013, emisă de Tribunalul București, s-a procedat la efectuarea unei percheziții domiciliare la adresa din str. A., la locuința numitei N.M. și a martorei P.A., ocazie cu care, într-una dintre camere, sub o canapea, s-a găsit o cutie metalică tip seif încuiată. Pentru deschiderea cutiei, un lucrător de poliție, împreună cu martorul asistent I.C.E., s-au deplasat la autoturismul în care fusese depistat inculpatul G.F.L.

și s-a procedat la ridicarea cheilor mașinii, de care erau atașate alte 3 chei care au fost folosite la deschiderea seif-ului. În interiorul cutiei metalice s-au găsit și au fost ridicate două pachete acoperite succesiv cu bandă adezivă ce conțineau o substanță solidă de culoare maro și un cântar electronic (proces-verbal de percheziție domiciliară, declarația martorei P.A., declarația martorilor asistenți I.C.E. și M.M.). Fiind întrebat, inculpatul G.F.L. a arătat că suma de 5.000 de RON, găsită asupra sa, provenea în parte din vânzarea de droguri, iar cutia metalică găsită la adresa din str. A. și bunurile din interior îi aparțineau, numita N.M., martora P.A. și învinuitul P.A. neștiind ce se află în interior (declarația inculpatului G.F.L.).

Din Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 709757 din 24 iulie 2013 a rezultat că în cele două pachete ridicate de la adresa din str. A. s-au găsit 413,9 grame substanță pulverulentă ambalată într-o punguță (proba 1a), 200,8 grame substanță pulverulentă ambalată în 5 pachețele de staniol ce conțineau fiecare câte 10 punguțe (proba 1b) și 991,1 grame substanță pulverulentă ambalată într-o punguță, în total 1605,8 grame substanță pulverulentă în care s-a pus în evidență Heroină (diacetilmorfină), care face parte din Tabelul - Anexă nr. I din Legea nr. 143/2000 (raport de constatare tehnico-științifică). Judecătorul fondului a concluzionat că, în drept, fapta inculpatului G.F.L.

care, în perioada iunie - iulie 2013, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a vândut droguri de mare risc, respectiv heroină, iar la data de 11 iulie 2013 a fost depistat deținând, în vederea vânzării, 1605,8 grame de heroină la locuința din București, str. A. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior și art. 41 alin. (2) din același cod. Instanța de fond a reținut ca fiind corectă încadrarea juridică cu reținerea a ambelor alineate ale art. 2 din Legea nr. 143/2000, întrucât în alineatul 1 este descrisă forma tip a infracțiunii.

În sarcina inculpatului G.F.L. au fost reținute dispozițiile art. 37 lit. b) C. pen. anterior. Pentru fapta săvârșită, inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă, la a cărei stabilire și individualizare au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 C. pen. anterior, și anume: dispozițiile părții generale a Codului penal cu referire la tipul de pedeapsă aplicată, la modalitatea de executare a pedepsei, dispozițiile legii speciale, respectiv Legea nr. 143/2000, care statuează limitele speciale de pedeapsă pentru infracțiunea dedusă judecății, dispozițiile art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen.

anterior, având în vedere recunoașterea totală pe care inculpatul a făcut-o, precum și împrejurările reale ale faptei referitoare la cantitatea de droguri de risc și mare risc deținută fără drept, în vederea comercializării sau a consumului propriu, precum și împrejurările reale ale faptei referitoare la cantitatea de droguri de mare risc deținută fără drept, în vederea comercializării. De asemenea, în cauză, judecătorul fondului a avut în vedere atât starea de agravare reținută prin existența stării de recidivă postexecutorii la care s-a făcut referire mai sus, cât și circumstanțele atenuante judiciare redate de vârsta inculpatului, faptul că este consumator de droguri, este neșcolarizat și nu are un loc de muncă.

Sub aspectul modalității de executare a pedepsei, dat fiind cuantumul pedepsei spre care s-a orientat instanța, gravitatea faptelor comise, existența stării de recidivă, s-a apreciat că singura modalitate legală de executare este aceea în regim de detenție. În baza art. 17 alin. (1) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea în vederea distrugerii a cantității de 407,28 grame heroină, proba nr. 1a, 195,5 grame heroină, proba nr. 1b, 985, 5 grame heroină, proba nr. 2, 6,48 grame heroină, contraproba nr. 1a, 5,13 grame heroină, contraproba nr. 1b și 5,45 grame heroină, contraproba nr. 2, cantitate ce a fost sigilată cu sigiliul MAI nr. 4179 și depusă la camera de corpuri delicte a IGPR - DCJSEO (dovada seria H nr. 0024732 din 26 iulie 2013). În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen.

anterior, s-a dispus confiscarea cântarului electronic depus la camera de corpuri delicte a IPJ Ilfov - SCJSEO (dovada seria H nr. 0112514 din 25 iulie 2013). În baza art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc. pen. anterior, s-a dispus restituirea către inculpat a telefonului mobil cu cartela SIM cu nr. 0760.XXXX și depus la camera de corpuri delicte a IPJ Ilfov - CJSEO, dovada seria J nr. 0112514 din 25 iulie 2013 întrucât, prin natura lui, acest obiect nu poate fi folosit la executarea acțiunii ce formează latura obiectivă a infracțiunii. În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. anterior, s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 5.000 RON, care a fost depusă la D.G.F.P.

a Municipiului București cu chitanța nr. 7043180 din 25 iulie 2013 și s-a menținut măsura sechestrului asigurător luată prin ordonanța din 23 iulie 2013, având în vedere că din probele reținute la dosarul cauzei, dar și din recunoașterea inculpatului rezultă că această sumă a fost dobândită prin realizarea activității infracționale ce face obiectul cauzei. Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul G.F.L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte: Parchetul de pe lângă Tribunalul București a criticat sentința fondului pentru omisiunea confiscării ambalajelor ridicate de la inculpat, ce conțineau urme de drog, omisiunea dispunerii prelevării probelor biologice, precum și pentru greșita individualizare judiciară a pedepsei aplicate.

Apelantul inculpat, prin apărător, a criticat hotărârea pentru netemeinicie, apreciind că se impune reținerea de circumstanțe atenuante și, ca o consecință, reindividualizarea pedepsei, în sensul reducerii cuantumului stabilit de prima instanță. Prin Decizia penală nr. 309 din 10 decembrie 2013 a Curții de Apel București, secția I penală, a fost admis apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul București. A fost desființată, în parte, Sentința penală nr. 645 din 21 august 2013 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, privind pe inculpatul G.F.L. și, în rejudecare: În baza art. 17 alin. (1) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea în vederea distrugerii și a cant./buc.

de ambalaje cu urme de drog, confiscate de la inculpat cu Procesul-verbal de la fila X și fila Y - dosar de urmărire penală. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat. În baza art. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior, art. 41 alin. (2) din același cod și art. 320 1 C. proc. pen. anterior, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 8 ani și 6 luni închisoare, prin majorarea pedepsei de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală atacată. Au fost menținute celelalte dispoziții ale Sentinței penale nr. 645 din 21 august 2013 a Tribunalului București, secția I penală. A fost respins apelul inculpatului G.F.L., ca nefondat.

În baza art. 88 C. pen. anterior, s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și a arestării preventive, de la 12 iulie 2013 la zi. A fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului. A fost obligat inculpatul la 300 RON cheltuieli judiciare către stat, din care 1/4 din onorariul avocat oficiu, avansat din fondul Ministerului Justiției, reprezintă onorariul avocat oficiu a cărui delegație a încetat la momentul angajării avocatului ales de inculpat. Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate, prin prisma criticilor invocate de apelanți, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit dispozițiilor art. 371 teza finală C. proc. pen. anterior, instanța de apel a constatat că apelul Ministerului Public este fondat și l-a admis, în condițiile art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc.

pen. anterior, iar cel promovat de inculpatul G.F.L. este nefondat, fiind respins, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) din același cod, în considerarea următoarelor argumente: Dând sens dispozițiilor art. 3 C. proc. pen. anterior, pentru aflarea adevărului, judecătorul fondului a reținut - în mod corect - vinovăția inculpatului din speța dedusă judecății, cu privire la săvârșirea infracțiunii, astfel cum a fost condamnat, prin schimbarea încadrării juridice. Instanța de apel a constatat că, în cauză, situația de fapt este concordantă cu faptele și împrejurările ce rezultă din probele testimoniale și materiale administrate și apreciate în conformitate cu dispozițiile art. 62, art. 63 alin. (2) C. proc.

pen. anterior. În acest sens, s-au avut în vedere probele administrate la urmărirea penală, astfel cum inculpatul și le-a însușit, solicitând judecarea cauzei în procedura simplificată.

În ceea ce privește motivele de nelegalitate invocate de Ministerul Public, instanța de apel a constatat următoarele: Din cuprinsul procesului-verbal de primire a probelor din data de 11 iulie 2013, aflat dosarul de urmărire penală, rezultă că au fost predate către Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor mai multe cantități de substanță, după cum urmează: proba 1a, reprezentată de o punguță din material plastic de culoare crem cu verde, în interiorul căreia se află o substanță purverulentă de culoare bej având masa brută de 668,2 g și masa netă de 413,9 g; proba 1b, reprezentată de cinci pachețele din staniol care conțin fiecare câte 10 punguțe din material plastic de culoare crem, în interiorul cărora se află o substanță purverulentă de culoare bej având masa netă de 200,8 g; proba 2, reprezentată de o pungă din material plastic de culoare crem învelită la exterior cu o bandă scoth transparent care conține o punguță din material plastic de culoare crem cu verde, în interiorul căreia se află o substanță purverulentă de culoare bej având masa brută de 1.025,0 g și masa netă de 991,1.

Din cuprinsul Procesului-verbal din data de 25 iulie 2013 a dosarului de urmărire penală, rezultă cantitățile de droguri rămase în urma procesului de laborator, fiind evidențiate distinct ambalajele probelor nr. 1a, 1b și 2, având masa brută de 86,75 g. S-a constatat că, deși instanța de fond a dispus confiscarea tuturor cantităților de droguri rămase în urma analizelor de laborator, în mod greșit a omis să dispună și confiscarea ambalajelor ce poartă urmă de drog, în cantitate de 86,75 g. S-a reținut că, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, era necesar ca instanța să dispună prelevarea de probe biologice de la inculpat, acesta fiind condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, faptă prevăzută în Anexa la Legea nr. 76/2008 (în cazul unor condamnări pentru faptele enumerate în anexă instanțele dispun prelevarea de probe biologice).

În ceea ce privește motivul de netemeinicie, instanța de apel a constatat că Tribunalul, prin sentința atacată în speță, a dispus pentru inculpatul G.F.L. aplicarea unei pedepse la a cărei stabilire și individualizare au fost avute în vedere dispozițiile art. 72 C. pen. anterior, și anume: dispozițiile părții generale a Codului penal cu referire la tipul de pedeapsă aplicată, la procedura specială reglementată de dispozițiile art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. anterior, care presupune o reducere a limitelor de pedeapsă cu 1/3, dată fiind poziția de recunoaștere necondiționată, la dispozițiile legii speciale care statuează limitele speciale de pedeapsă pentru infracțiunea dedusă judecății, la împrejurările concrete în care faptele au fost comise.

Instanța de apel a constatat că, într-adevăr, pedeapsa aplicată inculpatului nu este corect individualizată întrucât instanța de fond nu a avut în vedere aspecte ce țin de modalitatea concretă de săvârșire a faptei, ci a reținut doar aspectul favorabil al recunoașterii necondiționate și al aplicării procedurii simplificate, căreia i-a dat eficiență maximă, stabilind o pedeapsă aproape egală cu minimul special prevăzut de lege. Astfel, s-a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată.

Prin actul de inculpare, au fost reținute în sarcina inculpatului mai multe acte materiale, săvârșite în perioada iunie - iulie 2013, timp în care inculpatul a vândut diferite cantități de droguri, iar în data de 11 iulie 2013 a fost depistat deținând cantități de heroină, în locuința sa, în vederea comercializării, așa încât se impunea ca - la stabilirea cuantumului pedepsei - să se aibă în vedere, pe lângă modalitatea continuată de săvârșire a faptei, și cantitățile mari de droguri ce au fost traficate sau deținute în vederea traficării. În data de 11 iulie 2013, în urma percheziției domiciliare efectuate în imobilul unde locuia inculpatul G.F.L., a fost ridicată cantitatea de 1.605,8 grame heroină.

Totodată, s-a reținut că era necesar să se raporteze cuantumul pedepsei aplicate inculpatului și la starea de recidivă în care se află acesta, fiindu-i aplicabile dispozițiile art. 37 lit. b) C. pen. anterior, inculpatul dând dovadă de perseverență infracțională repetată, fiind condamnat în mai multe rânduri și prezentând un potențial criminogen ridicat. De altfel, s-a apreciat că circumstanțele personale reținute de prima instanță în favoarea inculpatului nu fac altceva decât să sublinieze potențialul criminogen al acestuia, fiind în realitate adevărate circumstanțe agravante.

S-a mai reținut că Tribunalul a ținut cont de vârsta fragedă a inculpatului, fără să observe însă că aceasta nu l-a împiedicat să aibă o mare experiență infracțională și, de asemenea, că este consumator de droguri, este neșcolarizat și nu are un loc de muncă, situații care nu fac altceva decât să confirme cele mai sus reținute, în sensul că există un risc foarte ridicat de reluare a activității infracționale și numai o pedeapsă într-un cuantum mai ridicat ar putea contribui la procesul de reeducare a inculpatului. Drept consecință, s-a constatat că apelul inculpatului este nefondat. Împotriva deciziei anterior menționate, în termen legal, a declarat recurs inculpatul G.F.L., calea de atac fiind fundamentată pe cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 17 2 C. proc.

pen. anterior. A solicitat casarea deciziei și a sentinței pronunțate de instanța de fond și, în rejudecare, stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de noul C. pen., dar și de incidența dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 întrucât, din înscrisul depus la dosar, rezultă că denunțul său a condus la prinderea și tragerea la răspundere penală a altor persoane. De asemenea, a susținut că reducerea pedepsei se impune și prin aplicarea dispozițiilor art. 5 C. pen. Concluziile formulate de reprezentantul parchetului, de apărătorul recurentului inculpat și ultimul cuvânt al acestuia au fost consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri, urmând a nu mai fi reluate.

Prealabil, înalta Curte reține că, potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi, declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi, rămân în competența aceleiași instanțe și se judecă potrivit dispozițiilor legii vechi privitoare la recurs. Astfel, Înalta Curte, examinând recursul prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, cauza constată că este fondată calea de atac promovată, pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 5 C. pen., în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Examinând recursul declarat de inculpat din perspectiva prevederilor legale anterior menționate, Înalta Curte, având în vedere cele statuate, cu caracter obligatoriu, prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 a Curții Constituționale, publicată în M.O. nr. 372 din 20 mai 2014 (prin care s-a constatat că respectivele dispoziții sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile) și realizând o comparare a prevederilor din ambele coduri, în raport cu fiecare criteriu de determinare (condiții de incriminare, de tragere la răspundere penală și de sancționare) și cu privire la fiecare instituție incidență în speța dedusă judecății și, în plus, o evaluare finală a acestora, în vederea alegerii aceleia dintre cele două legi penale succesive care este mai blândă, în ansamblul dispozițiilor sale, constată că legea penală mai favorabilă este, în speță, legea nouă.

Infracțiunea de trafic de droguri prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 era pedepsită (anterior intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal) cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi. Pedeapsa complementară putea fi aplicată, conform Codului penal anterior, pe o durată de la 1 la 10 ani. Legea nouă prevede pentru aceeași faptă pedeapsa închisorii de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi. Raportat la limitele de pedeapsă minime și maxime prevăzute pentru infracțiunea de trafic de droguri, reținută în sarcina inculpatului și recunoscută de către acesta, la care se adaugă necesitatea reducerii corespunzătoare a pedepsei prin prisma dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, Înalta Curte constată că legea penală mai favorabilă este legea nouă.

De asemenea, durata maximă a pedepsei complementare a fost redusă, prin intrarea în vigoare a noului C. pen., la 5 ani. Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. anterior, Înalta Curte va admite recursul declarat de inculpatul G.F.L. împotriva Deciziei penale nr. 309 din 10 decembrie 2013 a Curții de Apel București, secția I penală. Va casa în parte, decizia penală atacată și, în parte, Sentința penală nr. 645 din 21 august 2013 a Tribunalului București, secția I penală, numai în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 și cuantumul pedepsei și, rejudecând cauza în aceste limite: Va reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen.

anterior, art. 41 alin. (2) din același cod, art. 5 C. pen., art. 320 1 C. proc. pen. anterior și art. 19 din Legea nr. 682/2002, de la 8 ani și 6 luni închisoare, la 5 ani închisoare. Va menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate. În temeiul art. 385 17 alin. (4) raportat la art. 383 alin. (2) și art. 381 C. proc. pen. anterior, va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestării preventive de la 12 iulie 2013 la 8 septembrie 2014. În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 150 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de inculpatul G.F.L. împotriva Deciziei penale nr. 309 din 10 decembrie 2013 a Curții de Apel București, secția I penală. Casează, în parte, decizia penală atacată și, în parte, Sentința penală nr. 645 din 21 august 2013 a Tribunalului București, secția I penală, numai în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 și cuantumul pedepsei și, rejudecând cauza în aceste limite: Reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior, art. 41 alin. (2) din același cod, art. 5 C. pen., art. 320 1 C. proc.

pen. anterior și art. 19 din Legea nr. 682/2002, de la 8 ani și 6 luni închisoare, la 5 ani închisoare. Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestării preventive de la 12 iulie 2013 la 8 septembrie 2014. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 150 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 8 septembrie 2014. Procesat de GGC - LM