ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2195/2015
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2195/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra cererii de
revizuire de față, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 2.839 din 25 martie
2013, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a admis recursul declarat de
intimata Casa Județeană de Pensii Prahova împotriva Sentinței civile nr. 1.463
din 27 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul Prahova, în Dosarul nr.
7644/105/2011.
La data de 22 aprilie
2013, revizuenta T.I. a formulat cerere de revizuire împotriva Deciziei civile
nr. 2.839 din 25 martie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă,
pronunțată în Dosarul nr. 7644/105/2011, recurs înaintat spre soluționare
Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Cauza a fost
înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. 2552/1/2013,
fiind fixat termen de judecată la 30 octombrie 2013.
La termenul din data
de 30 octombrie 2013, Înalta Curte a suspendat judecata cererii de revizuire,
conform prevederilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., întrucât părțile
nu s-au prezentat la strigarea cauzei și nici nu au solicitat judecarea în
lipsă.
Cauza a fost repusă,
din oficiu pe rol, prin Rezoluția din 30 septembrie 2015, în vederea discutării
perimării cererii de recurs.
Potrivit
dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată,
contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau
revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în
nelucrare din vina părții timp de un an.
Conform art. 252
alin. (1) C. proc. civ., perimarea se poate constata și din oficiu.
Rezultă că, pentru a
interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală
în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această
lăsare a pricinii în nelucrare sa fie cauzată de culpa părții.
Așadar, perimarea
operează cu condiția ca, timp de un an să nu se fi săvârșit nici un act de
procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de diligență a
părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o
facă.
În speță, părțile,
deși legal citate, nu s-au prezentat în instanță la termenul din data de 30
octombrie 2013, stabilit pentru soluționarea cererii de revizuire și, în
temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a dispus
suspendarea pricinii, constatându-se că nici una dintre părți nu a cerut
judecarea în lipsă.
În raport de aceste
considerente și având în vedere că, în cauză, a trecut mai mult de un an de la
data suspendării judecății pricinii, timp în care niciuna dintre părțile
litigante nu a solicitat continuarea judecății cererii de revizuire și că în
această perioada nu a intervenit nicio cauză de întrerupere sau suspendare a
termenului de perimare, Înalta Curte, în temeiul art. 248 coroborat cu art. 252
alin. (1) C. proc. civ., va constata perimată cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimată
cererea de revizuire formulată de revizuenta T.I. împotriva Deciziei civile nr.
2.839 din 25 martie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, pronunțată
în Dosarul nr. 7644/105/2011.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi, 14 octombrie 2015.
Procesat de GGC - MI