- Instanța
- Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția de contencios administrativ și fiscal
- Data
- 3 noiembrie 2015
Decizia nr. 3443/2015 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — conflict de competență împotriva sentinței nr. 3762/2015 a Judecătoriei Cluj-Napoca
Decizia nr. 3443/2015 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la data de 10 octombrie 2014 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, petentul A., în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, a formulat plângere împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției din 22 septembrie 2014. 2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență 2.1. Prin sentința civilă nr. 3762 din 16 aprilie 2015, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi, reținând, în esență, că sunt incidente prevederile art. 32 din O.G.
nr. 2/2001, conform cărora plângerea se soluționează de judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția. 2.2. Prin sentința civilă nr. 870 din 09 iunie 2015, Judecătoria Brezoi a admis excepția necompetenței sale teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului, reținând, în esență, că, potrivit art. 10 1 din O.G. nr. 15/2002, competența aparține judecătoriei în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul. II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc.
civ. din 2010, urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente. Din expunerea rezumativă a lucrărilor cauzei, rezultă că petentul a învestit instanța cu o plângere împotriva procesului-verbal de contravenție prin care s-a reținut săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002. Conform art. 10 1 din O.G. nr. 15/2002: „Art. 101. - Prin derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, în cazul contravenienților cu domiciliul sau sediul în România, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se introduce la judecătoria pe raza teritorială a căreia contravenientul domiciliază sau își are sediul”.
Potrivit dispozițiilor citate, care au caracter derogatoriu de la prevederile art. 32 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă se determină în funcție de domiciliul sau sediul contravenientului. În raport cu mențiunile din procesul-verbal de contravenție și din plângerea contravențională, rezultă că domiciliul contravenientului este în municipiul Cluj-Napoca aflat pe raza teritorială a Judecătoriei Cluj-Napoca, astfel că, potrivit dispozițiilor citate anterior, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea instanței respective.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. și intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03 noiembrie 2015.