ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 361/2014

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei.

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, reclamanții V.(G.)M.E., C.(B.)M.V., F.(P.)F.M.V., M.(M.)F.L.,

B.(M.)F.M., G.N.C., C.(G.)A.L.L. și B.V.M.C., reprezentați prin Sindicatul

Liber învățământ Turnu Măgurele, au chemat în judecată Ministerul Educației

Cercetării Tineretului și Sportului, solicitând obligarea pârâtei la

recunoașterea diplomelor de licență și a suplimentelor la diplome în termen de

30 de zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii, sub

sancțiunea plății de 200 RON penalități pe zi de întârziere de la data

pronunțării sentinței.

Prin aceeași cerere,

reclamanții au chemat în garanție Universitatea "S.H." București, în

calitate de emitent al diplomelor și al suplimentelor la diplome, pentru a

garanta și răspunde cu privire la diplomele eliberate.

În motivarea acțiunii

se arată că reclamanții au calitatea de cadre didactice, dar nu pot beneficia

de drepturile cuvenite întrucât, din motive independente de voința lor,

diplomele ce atestă pregătirea de specialitate nu le sunt recunoscute neputând

fi încadrați și salarizați potrivit pregătirii pentru care au obținut

diplomele.

S-a arătat că in

condițiile in care că nici diplomele de licență și nici suplimentele la diplomă

nu au fost revocate ori anulate, acestea sunt valabile iar reclamanții - cadre

didactice sunt prejudiciați ca urmare a refuzului recunoașterii actelor mai sus

menționate, ce le conferă acestora calitatea de licențiați, neputând participa

la examenul de titularizare, fiind lipsiți de recunoașterea unui drept câștigat

prin dobândirea diplomei de licență.

Hotărârea instanței

de fond

Prin

sentința nr.

1095

din 22 martie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal,

s-au

respins ca inadmisibile cererea principală și cererea de chemare în garanție

formulate de reclamantul Sindicatul Liber Învățământ Turnu Măgurele, cu sediul

în Turnu Măgurele, str. T., jud. Teleorman, în numele și pentru membrii de

sindicat V.(G.)M.E., C.(B.)M.V., F.(P.)F.M.V., M.(M.)F.L., B.(M.)F.M., G.N.C.,

C.(G.)A.L.L. și B.(I.)V.M.C. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației

Cercetării Tineretului și Sportului, și chemata în garanție Universitatea „S.H.”

București.

În

ședința publică din

22 martie 2013 instanța a pus în discuție excepția

lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată de pârâta

Ministerul

Educației Cercetării Tineretului și Sportului

și

excepția inadmisibilității acțiunii, invocată din oficiu.

În

raport de faptul că reclamanții

sunt titulari ai diplomelor de licență, a fost respinsă excepția lipsei calității

procesuale active a reclamanților, constatând că o atare calitate este justificată.

Având în vedere dispozițiile

art. 8 din Legea nr. 554/2004 corelate cu dispozițiile art. 18 din aceeași lege

prevede s-a constatat inadmisibilitatea unei acțiuni în contencios administrativ,

având ca obiect recunoașterea valabilității unui înscris, cât timp mijlocul procedural

consfințit prin legea contenciosului administrativ are ca finalitate anularea actelor

administrative pretins nelegale sau, după caz, constrângerea autorității publice

în scopul îndeplinirii obligației de emitere a unui act administrativ, eliberare

a unui înscris sau de efectuare a unei anumite operațiuni administrative.

În același sens, curtea

de apel a constatat că deși reclamanții au chemat în garanție Universitatea S.H.,

nu au formulat nicio pretenție concretă împotriva acestei instituții.

Recursul

Împotriva acestei sentințe

a formulat recurs Sindicatul Liber Învățământ Turnu Măgurele în numele și pentru

membrii de sindicat V.(G.)M.E., C.(B.)M.V., F.(P.)F.M.V., M.(M.)F.L., B.(M.)F.M.

și B.(I.)V.M.C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea cererii de

recurs, s-a arătat în esență, că in mod neîntemeiat diplomele de licență și

suplimentele de diplomă nu sunt recunoscute de către pârât, care a refuzat primirea

reclamanților la examenele de titularizare in învățământ.

S-a arătat că, in condițiile

in care nici diplomele și nici suplimentele de diplomă nu au fost revocate sau anulate,

acestea sunt valabile.

În drept, cererea de recurs

se întemeiază pe dispozițiile art. 304 alin. (1) pct. 8 și 9 C. proc. civ.

Procedura în fața

instanței de recurs

La dosar s-a depus întâmpinare

din partea intimatului Ministerul Educației Naționale, răspuns la intâmpinare din

partea recurentului – reclamant Sindicatul Liber Învățământ Turnu Măgurele și notă

de concluzii din partea intimatei – pârâte Universitatea S.H. București.

Considerentele și

soluția instanței de recurs

Analizând cererea de recurs,

motivele invocate, normele legale incidente în cauză precum și în conformitate

cu prevederile art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că este

nefondată pentru următoarele considerente:

În speță, Curtea de Apel

a fost sesizată cu cererea reclamanților prin care s-a solicitat autorității pârâte,

Ministerul Educației Naționale, recunoașterea diplomelor de licență obținute în

urma susținerii examenului de licență organizat de Universitatea S.H. București.

Obiectul acțiunii judiciare

în contencios administrativ este reglementat prin art. 8 din Legea nr. 554/2004.

Potrivit acestui text

de lege, persoana vătămată în vreun drept recunoscut de lege sau într-un interes

legitim, printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit

la plângerea prealabilă sau dacă nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut

la art. 7 alin. (4), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă,

pentru a solicita anularea, în tot sau în parte, a actului, repararea pagubei cauzate

și, eventual reparații pentru daune morale.

De asemenea, se poate

adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un

drept al său, recunoscut de lege, prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul

nejustificat de soluționare a cererii.

Noțiunea de contencios

administrativ este definită de Legea contenciosului administrativ în art. 2

alin. (1) lit. f) ca fiind activitatea de soluționare de către instanțele de contencios

administrativ competente a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o

autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după

caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluționarea

în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare

la un drept sau la un interes legitim.

Or, în speță, diploma

de licență este un document oficial și câtă vreme nu a fost revocată de emitent

sau anulată irevocabil prin hotărâre judecătorească, se prezumă că a fost eliberată

în condiții de legalitate, deci produce efecte juridice sub aspectul drepturilor

ce decurg din ea, neexistând nicio altă obligație din partea autorității pârâte.

Constată Înalta Curte

că nu se poate vorbi nici de un refuz nejustificat de soluționare a unei cereri,

în sensul art. 2 lit. i) din Legea nr. 554/2004, și nici de un exces de putere din

partea unei autorități publice, în sensul art. 2 lit. n) din Legea nr. 554/2004.

În condițiile în care

ar fi nesocotite drepturile ce decurg din diploma de licență, protejarea acestora

se poate realiza la cererea părții vătămate, însă în cadrul altui demers judiciar

promovat în contradictoriu cu instituția/autoritatea care îi nesocotește aceste

drepturi.

În raport de motivele

arătate, soluția instanței de fond de a respinge acțiunea ca inadmisibilă, in baza

dispozițiilor art. 18 cu referire la art. 8 al Legii nr. 554/2004, apare ca fiind

legală și temeinică.

Temeiul legal al soluției

adoptate în recurs

Constatând că sentința

recurată este legală și temeinică și că nu există motive care să atragă

casarea sau modificarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 312 alin.

(1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Sindicatul Liber Învățământ Turnu Măgurele în numele și pentru membrii de sindicat

V.(G.)M.E., C.(B.)M.V., F.(P.)F.M.V., M.(M.)F.L., B.(M.)F.M. și B.(I.)V.M.C. împotriva

sentinței nr. 1095 din 22 martie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 ianuarie 2014.