ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1604/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1604/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 1604/2016
Asupra contestației de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei. Obiectul contestației
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal la data de 23 mai 2016, contestatorul Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat - Filiala Neamț a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 25 din 16 mai 2016, republicată, a Biroului Electoral Central privind modalitatea de constituire a birourilor electorale ale secțiilor de votare.
În motivarea cererii, contestatorul a susținut că art. 30 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, diferențiază, în clar, competitorii electorali care vor desemna reprezentanți pentru completarea birourilor secțiilor de votare în a doua etapă.
Potrivit acestui articol, în cea de-a doua etapă, birourile secțiilor de votare se vor completa „cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale neparlamentare care participă la alegeri în circumscripția respectivă”.
Prin Hotărârile Biroului Electoral Central nr. 25 din 4 mai 2016 și nr. 25 din 16 mai 2016, republicată, s-a stabilit, la art. 4 alin. (1) pct. b) că, în a doua etapă, birourile secțiilor de votare „se completează cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic, alianță politică, alianță electorală neparlamentară sau organizație .. care participă la alegeri în circumscripția respectivă ..”.
Apreciază contestatorul că, din formularea cuprinsă în hotărârea atacată, rezultă faptul că, în etapa a doua, pot participa la completarea birourilor secțiilor de votare toate partidele, parlamentare și neparlamentare, care au depus liste de candidați în circumscripția respectivă, pentru că partid neparlamentar nu există.
De asemenea, la alin. (2) al aceluiași articol, Biroul Electoral Central a stabilit că „Alianța politică sau alianța electorală, participantă la alegeri, indiferent de competența acesteia, participă la procedura de completare din a doua etapă”, încălcând prevederile art. 30 alin. (4) din Legea nr. 115/2015, care, pentru etapa a doua, face referire clară la alianțe politice sau electorale neparlamentare.
Susține contestatorul că, prin introducerea alin. (2) al art. 4 din hotărârea contestată, practic, alianțele electorale dintre două partide politice care au grup parlamentar propriu în cel puțin una din Camerele Parlamentului, pe lângă cei doi reprezentanți desemnați în prima etapă, vor mai avea încă unul desemnat de alianța electorală în a doua etapă, ceea ce contravine legii.
Astfel, solicită modificarea art. 4 alin. (1) pct. b) din Hotărârea nr. 25 din 16 mai 2016 a Biroului Electoral Central conform dispozițiilor art. 30 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 și anularea alin. (2) de la art. 4 din aceeași hotărâre, pentru că acestea sunt ilegale și vădit părtinitoare.
Soluția Înaltei Curți asupra contestației
2.1 Contestația formulată este inadmisibilă, fiind respinsă, ca atare, pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
2.2. Așa cum s-a arătat la pct. 1 al acestei decizii, contestatoarea, Filiala Neamț a Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, a solicitat modificarea art. 4 alin. (1) lit. b) din Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 25 din 16 mai 2016 și anularea art. 4 alin. (2) din aceeași hotărâre, invocând ca temei legal al contestației prevederile art. 41 din Legea nr. 115/2015.
Conținutul art. 41 alin. (1) și (2) din Legea nr. 115/2015 este următorul:
„(1) Contestațiile asupra modului de organizare și asupra componenței birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea președinților și a locțiitorilor acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice sau alianțelor electorale ori organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri.
(2) Contestațiile se soluționează de biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală sau de sector al municipiului București, dacă privesc biroul electoral al secției de votare, de biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, dacă privesc biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului București, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, și de Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestațiilor.”
Deci, din interpretarea dispozițiilor citate mai sus, rezultă că Înalta Curte de Casație și Justiție poate fi sesizată cu contestație doar în situația în care aceasta are ca obiect modul de organizare și/sau componența Biroului Electoral Central.
În acest sens, Înalta Curte s-a pronunțat consecvent prin Deciziile nr. 1960, nr. 1961, nr. 1962, nr. 1979, nr. 1983 și nr. 4526 din anul 2012, prin care au fost respinse, ca nefondate sau neîntemeiate, contestațiile formulate împotriva Procesului-verbal nr. 3/PVC/BEC din data de 3 aprilie 2012.
În cauza de față, însă, contestatoarea critică dispoziții din Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 25/2016, prin care au fost explicitate dispoziții ale art. 30 alin. (4) din Legea nr. 115/2015.
Într-o cauză similară, care a vizat Hotărârea nr. 3H din 31 martie 2014 a Biroului Electoral Central, prin care, în exercitarea competenței legale, a interpretat/explicitat sintagma „partid politic care ..”, Înalta Curte a constatat că cererea de contestație este inadmisibilă (Decizia nr. 1722 din 2 aprilie 2014).
Or, în conținutul Legii nr. 115/2015 nu se specifică/nu se menționează că hotărârile prin care Biroul Electoral Central realizează exclusiv interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor legii ar putea fi contestate, astfel încât, interpretarea per a contrario și teleologică a prevederilor art. 39 alin. (4) și (5) și art. 41 alin. (1) și (2) din Legea nr. 115/2015 impune concluzia că aceste hotărâri au fost exceptate de la controlul judecătoresc, fiind obligatorii pentru toate birourile electorale din țară, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materie electorală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația formulată de Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat-Filiala Neamț împotriva Hotărârii nr. 25 din 16 mai 2016, republicată, a Biroului Electoral Central, ca inadmisibilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 mai 2016.
Procesat de GGC - LM