ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 153/2018

Decizia

nr. 153/2018

Asupra

cauzei de față constată următoarele:

Prin

Decizia civilă nr. 40 din data de 27 aprilie 2017 pronunțată în

Dosarul nr. x/86/2016, Tribunalul Suceava, secția I civilă, a admis

excepția inadmisibilității contestație în anulare formulate

de contestatoarea A. împotriva Deciziei civile nr. 79 din data de 13 septembrie

2016 pronunțate de Tribunalul Suceava, secția I civilă, în Dosarul

nr. x/86/2016 și a respins contestația în anulare, ca

inadmisibilă.

Pentru

a pronunța această soluție, tribunalul, în esență, a

reținut că, în raport de prevederile art. 317 și ale art. 318 C.

proc. civ., contestația în anulare se exercită împotriva hotărârilor

date în condiții de neregularitate procedurală sau împotriva

deciziilor date în recurs.

Constatând

că partea nu a invocat motive de neregularitate procedurală, a

apreciat că aceasta a formulat o contestație în anulare

specială, ce este reglementată de art. 318 C. proc. civ. și care

poate fi exercitată doar împotriva deciziilor date asupra recursului.

Având

în vedere că decizia atacată a fost pronunțată de

Tribunalul Suceava, secția I civilă, în soluționarea unei cereri

de revizuire, instanța a apreciat că este inadmisibilă

contestația în anulare.

Împotriva

acestei decizii, a declarat apel contestatoarea A. susținând că

înscrisurile depuse la dosar dovedesc dreptul de moștenire după

părinții săi (B. și C.), după sora sa (D.) și

după E..

Curtea

de Apel Suceava, secția I civilă, prin Decizia nr. 543 din data de 12

septembrie 2017, a respins, ca inadmisibil, apelul formulat de contestatoarea

A. împotriva Deciziei nr. 40 din data de 27 aprilie 2017, pronunțate de

Tribunalul Suceava, secția I civilă, în contradictoriu cu

intimații F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., Comisia municipală

pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 Fălticeni și Comisia

județeană pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 Suceava.

Instanța

de apel a reținut că hotărârea atacată a fost pronunțată

în soluționarea contestației în anulare formulate împotriva unei

decizii prin care s-a soluționat o cerere de revizuire a unei

hotărâri date în materia legilor fondului funciar.

Constatând

că, potrivit prevederilor art. 320 alin. (3) C. proc. civ., hotărârea

dată în contestație este supusă acelorași căi de atac

ca și hotărârea atacată și că decizia împotriva

căreia a fost declarat apelul este o deciziei irevocabilă, a apreciat

că acesta este inadmisibil.

În

termen legal, contestatoarea A. a declarat recurs împotriva Deciziei nr. 543

din data de 12 septembrie 2017, pronunțate de Curtea de Apel Suceava în

Dosarul nr. x/86/2016.

În

dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta-contestatoare a susținut

că nu au fost respectate hotărârile definitive care fac dovada

că are dreptul la moștenirea rămasă după B. și

C., după D. și după E..

De

asemenea, a arătat că au fost întocmite acte false de către

intimatul F. și solicită punerea în posesie pe vechiul amplasament.

Analizând

recursul declarat prin prisma criticilor formulate și a excepției

nulității recursului, invocate din oficiu, Înalta Curte reține

următoarele:

Conform

art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie

să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea

de atac și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că

motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

A

motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivelor de recurs

prin indicarea unuia sau a mai multor motive dintre cele prevăzute

limitativ de art. 304 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea

acestuia/acestora, în sensul formulării unor critici privind judecata

realizată de instanța care a pronunțat hotărârea

recurată, raportat la motivul de nelegalitate invocat.

Art.

306 alin. (3) C. proc. civ. prevede că indicarea greșită a

motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea

acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele

prevăzute de art. 304 din același cod.

Per

a contrario, imposibilitatea încadrării motivelor invocate de parte în

vreunul din motivele de nelegalitate prevăzute de lege atrage

sancțiunea nulității recursului.

În

speță, în cuprinsul cererii de recurs este exprimată doar

nemulțumirea părții cu privire la modul de soluționare a

litigiului și la întocmirea unor acte pretins a fi false, fără a

fi invocate veritabile critici care să vizeze nelegalitatea hotărârii

atacate prin raportare la soluția dată și la argumentele

arătate de instanță în fundamentarea acesteia.

Simpla

nemulțumire a părții față de decizia

pronunțată de curtea de apel este insuficientă pentru casarea

sau modificarea acesteia, recurenta-contestatoare având obligația

să-și întemeieze recursul pe cel puțin unul dintre motivele

statuate limitativ de lege, dezvoltând critici încadrabile în situațiile

prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Recurenta-contestatoare

nu s-a conformat exigențelor art. 302

1

alin. (1) lit. c) C.

proc. civ., neindicând și neargumentând incidența vreunui motiv de

casare sau de modificare a hotărârii, și s-a rezumat doar la

expunerea unor succesiuni de fapte și afirmații, nestructurate din

punct de vedere juridic și a căror relevanță nu a

evidențiat-o în raport de motivele expres prevăzute de lege pentru

promovarea căii de atac a recursului.

În

consecință, nefiind posibilă o încadrare a susținerilor din

cererea de recurs în cazurile limitative prevăzute de art. 304 C. proc.

civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, și în

lipsa identificării unor motive de ordine publică în condițiile

art. 306 alin. (2) din cod, Înalta Curte urmează să constate

nulitatea recursului în raport de dispozițiile art. 306 alin. (3) C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată

nul recursul declarat de contestatoarea A. împotriva Deciziei nr. 543 din data

de 12 septembrie 2017, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I

civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică astăzi, 23 ianuarie 2018.

Procesat

de GGC - GV