ÎCCJ, Decizia nr. 150/2015

Asupra cererii de apel de față;

Din actele dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 571 din 12 iunie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 1302/1/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de petenta

A.

împotriva sentinței penale nr. 956 din 5 noiembrie 2013 pronunțată de aceeași instanță în Dosarul nr. 3334/1/2013.

Prin decizia penală nr. 130 din 28 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 2407/1/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, completul de 5 judecători, a respins ca inadmisibil apelul formulat de petenta

A.

împotriva sentinței penale nr. 571 din 12 iunie 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 1302/1/2014.

Împotriva acestei decizii, petenta a formulat apel, cauza fiind înregistrată la data de 12 octombrie 2015 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul de 5 judecători, sub nr. 3695/1/2015.

Examinând cererea de apel cu prioritate prin prisma admisibilității sale, Înalta Curte de Casație și Justiție, completul de 5 judecători, constată că este inadmisibilă, urmând a o respinge pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit art. 129 din Constituția României, „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii”.

Așadar, posibilitatea provocării unui control judiciar al hotărârilor judecătorești este statuată prin însăși legea fundamentală.

Din economia textului menționat rezultă însă că hotărârile judecătorești, inclusiv hotărârile premergătoare, anticipatorii sau provizorii, sunt supuse căilor de atac determinate de lege.

Legea procesual penală, prin norme imperative, a stabilit un sistem al căilor de atac menit a asigura, concomitent, prestigiul justiției, pronunțarea de hotărâri judecătorești care să corespundă legii și adevărului și care să evite provocarea oricărei vătămări materiale sau morale părților din proces.

Potrivit dispozițiilor din Partea specială, Titlul III, Capitolul III C. proc. pen. admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Art. 408 C. proc. pen. prevede în mod expres hotărârile judecătorești susceptibile de reformare pe calea apelului.

În cauză, se constată că apelul cu soluționarea căruia completul de 5 judecători a fost sesizat, nu întrunește cerințele textului de lege menționat, întrucât a fost promovat împotriva unei hotărâri nesusceptibile de a fi reformată pe această cale de atac.

Or, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acestora și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru considerentele ce preced, constatând că în cauză, petenta a declarat apel împotriva unei hotărâri nesusceptibile de reformare prin promovarea acestei căi de atac, în conformitate cu dispozițiile art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza a II-a raportat la prevederile art. 408 C. proc. pen., completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de petenta

A.

împotriva deciziei penale nr. 130 din 28 septembrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. 2407/1/2015, iar în conformitate cu dispozițiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga apelanta la plata cheltuielilor judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de petenta

A.

împotriva deciziei penale nr. 130 din 28 septembrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. 2407/1/2015.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. obligă apelanta petentă la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 26 octombrie 2015.