ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1119/2021

Ședința publică din data de 20 mai 2021

Asupra conflictului negativ de față, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la 10 septembrie 2020, sub dosar nr. x/2020, contestatorul Ministerul Justiției a formulat contestație la executare împotriva executării silite începute de Biroul Executorului Judecătoresc A. în dosarul execuțional nr. x/2019 și a tuturor actelor comunicate (somația de plată emisă în dosar la 21 august 2020, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, a raportului de expertiză contabilă întocmit de către expertul contabil B. și a tuturor actelor de executare emise sau care urmau a fi emise în dosarul de executare silită), precum și împotriva încheierii de încuviințare a executării silite nr. 1257/CC/2020 din 15 aprilie 2020 a Judecătoriei Alba Iulia pronunțată în dosarul nr. x/2020.

Contestatorul a solicitat instanței ca, prin sentința pe care o va pronunța în contradictoriu cu creditoarea C., să dispună suspendarea executării silite începute de către BEJ A. până la soluționarea contestației, pe cale de excepție - să se constate prescris dreptul intimatului - creditor de a obține executarea silită; anularea somației și a tuturor actelor emise de BEJ A., precum și a încheierii de încuviințare a executării silite și întoarcerea executării prin restabilirea situației anterioare acesteia, potrivit dispozițiilor art. 723 și următoarele din C. proc. civ.

În motivare, contestatorul a arătat că, prin somația emisă la 11 august 2020 în dosarul de executare nr. 1520/2019 de BEJ A., Ministerul Justiției a fost somat să achite suma de 538.983,64 RON, reprezentând debit în valoare de 531.536,00 RON și 7.447,64 RON cheltuieli de executare silită, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 335/25.02.2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. x/2007, irevocabilă prin decizia civilă nr. 2811/R/07.12.2009 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, precum și a încheierii privind lămurirea dispozitivului sentinței nr. 335/2008 din data de 27.06.2019 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul nr. x/2007, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 59/R/17.12.2019 a Curții de Apel Cluj, sentința civilă nr. 170/19.01.2015 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. x/2014 rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 1778/A/10.09.2015 a Curții de Apel Cluj.

II. Hotărârea Judecătoriei Alba Iulia:

Prin sentința civilă nr. 2303 din 12 noiembrie 2020, Judecătoria Alba Iulia a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de intimata C., și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că contestația la executare a fost formulată de contestatorul-debitor Ministerul Justiției, în contradictoriu cu intimata-creditoare C., iar competența de soluționare a cauzei se stabilește, prin raportare la prevederile exprese ale art. 651 alin. (1) C. proc. civ., în favoarea instanței de executare - în speță, judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, sediul debitorului Ministerul Justiției.

Prin reținerea competenței în cadrul procedurii distincte a încuviințării executării silite, nu a operat o prorogare de competență și în ceea ce privește soluționarea contestației la executare.

Ca atare, în aplicarea prevederilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere că sediul debitorului-contestator Ministerul Justiției se află în București, str. x, instanța a stabilit că aparține Judecătoriei Sectorului 5 București competența de soluționare a cauzei, aceasta fiind instanța în circumscripția căreia se află sediul debitorului.

III. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 5 București:

Învestită prin declinare, Judecătoria sectorului 5 București a pronunțat sentința civilă nr. 1666 din 1 martie 2021, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de contestator, a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Alba Iulia și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În motivare, instanța a reținut că prin încheierea nr. 1257/CC din 15 aprilie 2020 pronunțată de Judecătoria Alba Iulia în dosarul nr. x/2020, a fost încuviințată executarea silită împotriva debitorilor Ministerul Justiției, Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj.

În conformitate cu prevederile art. 112 C. proc. civ., creditorul a ales instanța de executare ca fiind Judecătoria Cluj Napoca, întrucât debitoarea Curtea de Apel Cluj are sediul în municipiul Cluj Napoca, intimatul adresându-se unui executor judecătoresc din circumscripția Curții de Apel Cluj.

Cum intimata are calitatea de judecător la Curtea de Apel Cluj, au fost aplicate prevederile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., fiind declinată competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

Drept urmare, instanța de executare a fost stabilită de la momentul încuviințării executării silite ca fiind Judecătoria Alba Iulia, iar odată stabilită instanța de executare prin alegerea creditorului nu se mai poate atribui competența în acest sens unei alte instanțe.

IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin contestația la executare ce face obiectul dosarului în care s-a invit prezentul conflict de competență, debitorul Ministerul Justiției a contestat actele de executare silită încheiate în dosarul de executare nr. 1520/2020 al Biroului Executorului Judecătoresc A.. Executarea silită împotriva debitorului Ministerul Justiției, cu sediul în București, str. x, a fost declanșată în dosarul de executare anterior menționat, la solicitarea creditoarei C..

Potrivit dispozițiilor art. 712 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de cei interesați sau vătămați prin executare, iar conform art. 714 alin. (1) din același act normativ, contestația se introduce la instanța de executare.

Prevederile art. 651 alin. (1) C. proc. civ. dispun că instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Alin. (3) al aceluiași articol prevede că instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.

În conformitate cu dispozițiile legale anterior menționate, rezultă că în cazul contestației la executare competența teritorială este exclusivă, o astfel de cerere adresându-se judecătoriei în cărei rază se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Prin raportare la normele legale enunțate, Înalta Curte reține că instanțele deopotrivă competente să soluționeze contestația la executare sunt cele de la sediul debitorilor Ministerul Justiției și Curtea de Apel Cluj.

Însă, în absența unui text de lege special care să reglementeze modalitatea de determinare a instanței de executare în caz de pluralitate de debitori cu sedii diferite, sunt aplicabile, prin analogie, dispozițiile art. 112 și art. 116 C. proc. civ., creditorul, cu ocazia sesizării organului de executare, având alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

Se constată că, din cuprinsul titlurilor executorii în baza cărora se efectuează executarea silită, rezultă că intimata-creditoare are calitatea de judecător la Curtea de Apel Cluj, împrejurare ce atrage incidența dispozițiilor art. 127 C. proc. civ.

Împrejurarea că Judecătoria Cluj a declinat, în baza art. 127 C. proc. civ. competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite în favoarea Judecătoriei Alba Iulia care a pronunțat încheierea nu este de natură să atragă, în mod automat, competența acestei instanțe în soluționarea contestației la executare.

Aceasta întrucât, în cazul pluralității de debitori, în vederea stabilirii instanței de executare urmează a se da prevalență dispozițiilor speciale în materie, respectiv art. 651 alin. (1) C. proc. civ., și doar în măsura în care niciuna din judecătoriile de la sediul debitorilor nu poate soluționa cauza din pricina interdicțiilor instituite de art. 127 C. proc. civ., devine aplicabilă norma de alegere a altei instanțe.

Art. 651 C. proc. civ. impune ca verificarea competenței să se raporteze la sediul debitorului, iar nu la alte repere care excedează condițiilor impuse de această normă astfel că pronunțarea încheierii prin care s-a încuviințat executarea silită nu poate atrage, în situația de față, competența aceleiași instanțe pentru soluționarea contestației la executare.

De altfel, potrivit art. 666 alin. (6) C. proc. civ., încheierea prin care s-a dispus încuviințarea executării silite poate fi supusă controlului instanței de executare pe calea unei contestații la executare, deci inclusiv prin prisma stabilirii instanței de executare competente.

Cum normele de competență ce vizează soluționarea contestației la executare sunt de ordine publică, Înalta Curte constată că instanța de executare competentă să soluționeze contestația la executare, în aplicarea dispozițiilor art. 714 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 651 alin. (1) C. proc. civ., este Judecătoria Sectorului 5 București, aceasta fiind instanța de executare în a cărei rază teritorială se află sediul debitorului Ministerul Justiției.

Față de argumentele expuse și de dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 mai 2021.