ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 660/2018

Ședința publică din data de 6 martie 2018

Deliberând asupra cererii de recurs, Înalta Curte constată următoarele:

Prin încheierea din 12 ianuarie 2018, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 303/2004.

Prin aceeași încheiere, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de recuzare a judecătorilor A., B. și C. și a grefierului D..

Împotriva încheierii din 12 ianuarie 2018 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, recurenții E., în nume personal și ca reprezentant legal al lui F. și G., H., și I. au formulat recurs.

Prin memoriul de recurs, recurenții își exprimă nemulțumirea cu privire la soluțiile pronunțate în litigiu, fără a putea fi extrase critici de nelegalitate care să permită încadrarea în dispozițiile art. 304 C. proc. civ., argumentele prezentate de recurenți neavând legătură cu soluția pronunțată în încheierea recurată, împrejurare care excede cadrului procesual fixat de lege.

Totodată, se constată că, recurenții nu au indica nici temeiul de drept pe care înțeleg să-și întemeieze calea de atac.

Având în vedere dispozițiile art. 137 C. proc. civ., analizând cu prioritate excepția nulității cererii de recurs, invocată din oficiu, și în raport cu dispozițiile art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ. coroborat cu art. 306 același cod, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, textul impunând, așadar, ca o condiție de formă a recursului, menționarea motivelor de nelegalitate.

Conform dispozițiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ., indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. per a contrario, dacă dezvoltarea motivelor de recurs nu face posibilă încadrarea lor într-unul din cazurile de nelegalitate prevăzute expres și limitativ de art. 304 C. proc. civ., sancțiunea care intervine este nulitatea recursului.

Astfel, pentru a se putea considera că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o. Controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă recurenții aduc critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate și arată în ce constau greșelile de judecată săvârșite de instanță, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

În speță, recurenții E., în nume personal și ca reprezentant legal al lui F. și G., H. și I. nu s-au conformat exigențelor art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., având în vedere că nu au formulat critici susceptibile de a fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ. și care să conducă la modificarea sau casarea unei hotărâri.

Din observarea criticilor formulate, se constată că acestea nu se circumscriu niciunuia dintre motivele de recurs prevăzute la art. 304 pct. 1- 9 C. proc. civ., în realitate, toate criticile formulate vizând aspecte de apreciere ori de stabilire a unei situației de fapt care nu au legătură cu litigiul pendinte.

Așadar, în cuprinsul cererii de recurs deduse judecății nu se regăsesc critici propriu-zise la adresa încheierii atacate, care face obiectul recursului, ceea ce ar fi presupus indicarea punctuală de către recurenți a motivelor de nelegalitate, prin raportare la soluția pronunțată în hotărârea recurată și la argumentele folosite de instanță în fundamentarea acesteia.

Sub acest aspect, recurenții trebuiau să formuleze critici de nelegalitate cu privire la soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 303/2004.

Modalitatea de motivare a recursului adoptată de recurenți constă, practic, în redarea unei situații de fapt străină de acest litigiu, fără a arăta, în concret, în ce constă nelegalitatea încheierii atacate.

Prin urmare, având în vedere considerentele arătate, Înalta Curte urmează a da eficiență dispozițiilor art. 302

1

alin. (1) lit. c) și art. 306 C. proc. civ. și, pe cale de consecință, va constata nulitatea cererii de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului declarat de recurenții E., în nume personal și ca reprezentant legal al lui F. și G., H., și I. împotriva încheierii din 12 ianuarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, în dosarul nr. x/2012.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 martie 2018.