ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4991/2018

Ședința publică din data de 20 noiembrie 2018

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 21.05.2014 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, secția Civilă, reclamantul Cabinetul Medical Individual Dr. A. a chemat în judecată pe pârâții B., C., D. și E., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să oblige pârâții, în solidar, la plata contravalorii lucrărilor de construcție necesare pentru înlăturarea viciilor ascunse care afectează imobilul situat în Cluj-Napoca, str. x f.n., jud. Cluj, estimată de reclamant la suma de 100.000 RON.

Prin sentința civilă nr. 5186/05.07.2017, Judecătoria Cluj-Napoca, secția Civilă a admis excepția inadmisibilității aplicării dispozițiilor Legii nr. 10/1995, a respins excepția inadmisibilității acțiunii întemeiate pe dispozițiile art. 1352 C. civ., a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților E. și D. și prescripției dreptului material la acțiune, a admis în parte acțiunea și, în consecință, a obligat pârâții E. și D. la plata către reclamant a sumei de 44.275,5 RON, reprezentând jumătate din suma totală stabilită potrivit raportului de expertiză întocmit de expertul F., cu titlu de contravaloare a lucrărilor exterioare și de costuri estimate pentru obținerea autorizației de construire; a obligat pârâții B. și G. la plata către reclamant, cu același titlu, a sumei de 44.275,5 RON, reprezentând jumătate din suma totală stabilită prin raportul de expertiză; a respins ca prematură cererea reclamantului de obligare a pârâților la plata contravalorii costurilor ce vor fi suportate de proprietar pe durata executării lucrărilor de reparații și a obligat pe pârâții E. și D. la plata către reclamant a sumei de 5.745,5 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată și pe pârâții B. și G. la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 5.745,5 RON.

Împotriva acestei sentințe, E., D., B. și G. au declarat apel, iar Cabinetul Medical Individual Dr. A. a formulat apel incident.

Prin decizia civilă nr. 229/08.02.2018, Tribunalul Cluj, secția Civilă a respins ca nefondate apelul declarat de pârâții E. și D. împotriva sentinței civile nr. 5186/05.07.2017 și apelul declarat de pârâții B. și C., împotriva aceleiași sentințe și încheierii din 26.04.2017, a respins apelul incident și a obligat pe apelanții-pârâți E. și D. la plata către intimatul Cabinetul Individual Dr. A. a sumei de 2.082,5 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel și pe apelanții-pârâți B. și C. să achite aceluiași intimat suma de 2.082,5 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în apel.

Împotriva acestei decizii, D. și E. au declarat recurs, care a fost depus la Tribunalul Cluj și a fost înaintat spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Astăzi, în ședință publică, Înalta Curte a invocat din oficiu excepția necompetenței sale materiale, asupra căreia, în temeiul art. 132, rap. la art. 494 C. proc. civ., reține următoarele:

Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunțate de Tribunalul Cluj, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., "(...) nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în (...) cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv (...)."

Legea nr. 2/2013, de punere în aplicare a noului C. proc. civ., a cuprins o dispoziție tranzitorie, care a mărit nivelul pragului valoric evocat mai sus, de la 500.000 RON la 1.000.000 RON, în art. XVIII alin. (2), iar prin acte normative succesive s-a stabilit ca această dispoziție să se aplice în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a legii și până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv.

O primă concluzie care se desprinde din cele prezentate anterior este în sensul că, în concepția legiuitorului, noul C. proc. civ. nu a mai deschis calea extraordinară de atac a recursului împotriva hotărârilor pronunțate în cereri evaluabile în bani, în valoare de până la 1.000.000 RON.

În primă instanță, competența de soluționare a unor asemenea litigii a fost partajată între judecătorii și tribunale, în funcție de criteriul valoric, după cum rezultă din analiza art. 94 pct. 1 lit. k) și a) art. 95 pct. 1 C. proc. civ. astfel, judecătoriile soluționează, în primă instanță, cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, iar tribunalele - pe cele a căror valoare depășește acest nivel.

Hotărârile astfel pronunțate de către judecătorii au fost supuse apelului la tribunal și, întrucât noul C. proc. civ. nu a deschis calea de atac a recursului împotriva deciziilor date de tribunal în apel, nu a fost stabilită nicio normă de competență care să determine instanța căreia i-ar reveni atributul judecării recursurilor împotriva deciziilor pronunțate de tribunale în asemenea condiții.

Calea de atac a recursului a fost recunoscută ca efect al pronunțării de către Curtea Constituțională a deciziei nr. 369/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582/20.07.2017, prin care s-a constatat că sintagma "precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv" cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 este neconstituțională.

Curtea Constituțională a statuat că "efect al constatării neconstituționalității sintagmei "precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", cuprinse în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în condițiile prorogării de la aplicare, până la 1 ianuarie 2019, a dispozițiilor art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., este acela că, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, urmează a se aplica prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 în sensul că sunt supuse recursului toate hotărârile pronunțate, după publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în bani, mai puțin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013."

În speță, hotărârea atacată a fost pronunțată la 08.02.2018, ulterior publicării deciziei nr. 369/2017 a Curții Constituționale a României în Monitorul Oficial.

Prin decizia nr. 18/01.10.2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965/14.11.2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a statuat că "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 din C. proc. civ., competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curților de apel."

De aceea, în condițiile în care decizia atacată a fost pronunțată de Tribunalul Cluj, competența de soluționare a recursurilor aparține Curții de Apel Cluj, instanță în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Declină competența de soluționare a recursului declarat de recurenții-pârâți D. și E. împotriva deciziei civile nr. 229/08.02.2018, pronunțată de Tribunalul Cluj, secția Civilă, în favoarea Curții de Apel Cluj.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 noiembrie 2018.