ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1736/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1736/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursului de față ;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

I.

Prin sentința penală nr. 142 din 22 martie 2012 a Tribunalului Maramureș s-a

respins cererea formulată de inculpatul H.A.O., prin avocat, de schimbare a

încadrării juridice din infracțiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12

alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. în cea prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Au fost condamnații inculpații:

infracțiunilor de:

- trafic de persoane prevăzut de art.

12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. la pedeapsa de 10 ani închisoare și

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen. pe o perioadă de 5 ani;

- conducere pe drumurile publice a

unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere

prevăzut de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. la pedeapsa de 3 ani

închisoare.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34

lit. b), art. 35 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10

ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 71 C. pen. a aplicat

pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din

pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive începând cu 13 ianuarie 2010

și până la 27 octombrie 2011.

A menținut măsura obligării de a nu

părăsi țara luată față de inculpat prin încheierea penală din 16 februarie 2012.

- complicitate la infracțiunea de

trafic de persoane prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 12 alin. (1)

și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen., art. 74 lit. a), 76 lit. b) C. pen. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 76 alin. (3) C. pen. a

înlăturat aplicarea pedepsei complementare privativă de drepturi.

În baza art. 81 și art. 82 C. pen. a

dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare

de 5 ani și a atras atenția asupra consecințelor prevăzute de art. 83 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. a aplicat

pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a și lit. b) C. pen., iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat

executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării

pedepsei închisorii.

A fost obligat inculpatul H.A.O. să

plătească despăgubiri civile astfel:

- părții civile R.I.D. suma de 2.400

euro despăgubiri materiale și suma de 5.000 euro despăgubiri pentru daune

morale, sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile G.V.T. suma de 2.600

euro despăgubiri materiale și suma de 7.000 euro despăgubiri pentru daune

morale, sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile B.R.N. suma de 2.400

euro despăgubiri materiale și suma de 5.000 euro despăgubiri pentru daune

morale, sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile M.M. suma de 400 euro

despăgubiri materiale și suma de 5.000 euro despăgubiri pentru daune morale,

sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile M.A. suma de 400 euro

despăgubiri materiale și suma de 5.000 euro despăgubiri pentru daune morale,

sau echivalentul în RON la data plății.

A obligat inculpatul H.A.O. în solidar

cu inculpata H.R.S. să plătească despăgubiri civile astfel:

- părții civile M.O.M. suma de 500

euro despăgubiri materiale și suma de 5.000 euro despăgubiri pentru daune

morale, sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile F.V.D. suma de 400

euro despăgubiri materiale și suma de 2.000 euro despăgubiri pentru daune

morale, sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile M.C. suma de 1.600

euro despăgubiri materiale și suma de 5.000 euro despăgubiri pentru daune

morale, sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile S.G.C. suma de 1.500

euro despăgubiri materiale și suma de 5.000 euro despăgubiri pentru daune

morale, sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile S.I. suma de 1.500

euro despăgubiri materiale și suma de 5.000 euro despăgubiri pentru daune

morale, sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile G.C. suma de 1.600

euro despăgubiri materiale și suma de 5.000 euro despăgubiri pentru daune

morale, sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile S.R.G. suma de 1.000

euro despăgubiri materiale și suma de 5.000 euro despăgubiri pentru daune

morale, sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile S.P. suma de 400 euro

despăgubiri materiale și suma de 5.000 euro despăgubiri pentru daune morale,

sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile S.V. suma de 400 euro

despăgubiri materiale și suma de 5.000 euro despăgubiri pentru daune morale,

sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile S.C. suma de 5.000

euro despăgubiri pentru daune morale, sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile S.M. suma de 500 euro

despăgubiri pentru daune morale, sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile B.T. suma de 500 euro

despăgubiri materiale și suma de 5.000 euro despăgubiri pentru daune morale,

sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile G.S.F. suma de 500

euro despăgubiri materiale, sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile D.C.D. suma de 300

euro

despăgubiri

materiale, sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile L.I. suma de 550 euro

despăgubiri materiale, sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile S.V.Z. suma de 2.100

euro despăgubiri materiale și suma de 5.000 euro despăgubiri pentru daune

morale, sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile B.B. suma de 520 euro

despăgubiri materiale și suma de 5.000 euro despăgubiri pentru daune morale,

sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile G.G. suma de 150 euro

despăgubiri materiale și suma de 5.000 euro despăgubiri pentru daune morale,

sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile C.G.B. suma de 1.250

euro despăgubiri materiale și suma de 5.000 euro despăgubiri pentru daune

morale, sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile M.A.A. suma de 500

euro despăgubiri materiale și suma de 5.000 euro despăgubiri pentru daune

morale, sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile T.I.V. suma de 500

euro despăgubiri materiale și suma de 5.000 euro despăgubiri pentru daune

morale, sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile O.V.F. suma de 3.300

euro despăgubiri materiale și suma de 5.000 euro despăgubiri pentru daune

morale, sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile H.R.V. suma de 500

euro despăgubiri materiale și suma de 5.000 euro despăgubiri pentru daune

morale, sau echivalentul în RON la data plății;

- părții civile M.M.L. suma de 900

euro despăgubiri materiale și suma de 5.000 euro despăgubiri pentru daune

morale, sau echivalentul în RON la data plății.

S-a constatat că părțile vătămate C.V.I.,

B.S.L., D.Z., au renunțat la pretențiile civile formulate în cauză, iar părțile

vătămate N.I., B.V.F., I.A.C., B.G., M.I., A.N., M.D.M. și L.M.V. nu s-au

constituit părți civile în cauză.

A dispus păstrarea până la

soluționarea definitivă a cauzei a mijloacelor de probă, 5 agende, înregistrate

la poziția nr. X1 în Registrul mijloace de probă al instanței, precum și a

celor 29 CD.-uri, înregistrate la poziția nr. X2 în Registrul privind evidența

CD.-urilor al instanței.

În baza art. 191 C. proc. pen. a fost

obligat inculpatul H.A.O. la plata către stat a 17.000 RON cheltuieli

judiciare, iar inculpata H.R.S. la plata către stat a 13.000 RON cheltuieli

judiciare, din aceste cheltuieli următoarele sume reprezentând onorariile

avocaților desemnați din oficiu pentru părțile vătămate au fost virate în avans

din fondurile Ministerului Justiției astfel:

- 300 RON către avocat M.R.;

- 300 RON către avocat R.V.;

- 600 RON către avocat B.E.;

- 600 RON către avocat L.I.A.;

- 300 RON către avocat B.A.;

- 300 RON către avocat M.A.B.;

- 300 RON către avocat G.A.;

- 300 RON către avocat B.M.;

- 300 RON către avocat G.C.A.;

- 300 RON către avocat F.M.;

- 300 RON către avocat A.N.C.;

- 300 RON către avocat A.N.Z.;

- 300 RON către avocat B.S.;

- 300 RON către avocat S.A.;

- 300 RON către avocat S.M.A.;

- 600 RON către avocat P.M.;

- 300 RON către avocat M.D.

S-a reținut că prin rechizitoriul din

26 martie 2010 dat în Dosarul nr. 37-D/P/2009 al D.I.I.C.O.T., Biroul

Teritorial Maramureș s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților H.A.O.

pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane prevăzută de art. 12

alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 și conducere pe drumurile

publice a unui autovehicul de către o persoană fără permis de conducere

prevăzută de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, ambele cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 33 lit. a) și art. 37 lit. b) C. pen.

și H.R.S. pentru complicitate la infracțiunea de trafic de persoane prevăzută

de art. 26 C. pen. raportat la art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea

nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În sarcina inculpaților nominalizați

s-a reținut prin actul de sesizare a instanței, în esență, faptul că în baza

aceleiași rezoluții infracționale unice în perioada iulie 2008-ianuarie 2010

inculpatul H.A.O. a recrutat prin înșelăciune un număr de 41 de persoane majore

(bărbați și femei), în realitate urmărind traficarea, transportarea în Sicilia

și vânzarea lor unor traficanți sicilieni în scopul exploatării prin muncă

(rezultat produs efectiv în cazul primelor 33 de victime, iar în cazul

ultimelor 8 victime actul infracțional realizându-se sub forma recrutării prin

înșelăciune și a actelor preparatorii în vederea transportării), promițându-le

locuri de muncă decente remunerate corespunzător cu salarii între 500-1.200 euro

lunar, masă și cazare asigurate, exercitând chiar și acte de amenințare ori de

violență fizică asupra unora dintre victime, confiscându-le ilicit actele de

identitate. În perioada iulie 2008-ianuarie 2010, în baza aceleiași rezoluții

infracționale unice, inculpatul H.A.O. a condus în mod constant, repetat, pe

drumurile publice din țară și din străinătate mai multe autovehicule fără a

poseda permis de conducere. În perioada iulie 2008-ianuarie 2010 în baza

aceleiași rezoluții infracționale unice inculpata H.R.S. l-a ajutat pe soțul

său, inculpatul H.A.O. în realizarea actelor de recrutare prin înșelăciune a

unui număr de 41 de persoane majore (bărbați și femei), care au fost apoi

traficate, transportate în Sicilia și vândute, de către inculpatul H.A.O., unor

traficanți sicilieni în scopul exploatării prin muncă (rezultat produs efectiv

în cazul primelor 33 de victime, iar în cazul ultimelor 8 victime actul

infracțional realizându-se sub forma recrutării prin înșelăciune și a actelor

preparatorii în vederea transportării), victimelor promițându-li-se locuri de

muncă decente remunerate corespunzător cu salarii între 500-1.200 euro lunar,

masă și cazare asigurate, iar ulterior a perceput sume de bani de la

aparținătorii unor victime în vederea răscumpărării actelor de identitate sau

al readucerii în țară.

În cursul cercetării judecătorești,

instanța a procedat la audierea părților vătămate și civile, a martorilor

indicați în rechizitoriu și a celor propuși de inculpați, iar cu privire la

părțile și martorii care nu au putut fi audiați datorită faptului că sunt

plecați din țară, sau și-au schimbat domiciliul, s-a făcut aplicarea

dispozițiilor art. 327 alin. (3) C. proc. pen.

Examinând ansamblul probelor

administrate în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât și în cursul

cercetării judecătorești, instanța reține următoarele:

În perioada iulie 2008-ianuarie 2010,

inculpatul H.A.O., ajutat de soția sa inculpata H.R.S., s-a implicat în

activitatea de trafic de persoane în Italia (Sicilia), profitând de faptul că în

urmă cu mai mulți ani a locuit o perioadă în acea regiune, ca urmare a unei

căsătorii încheiate acolo și, ca atare, și-a creat relații în zonă.

În concret, inculpatul a publicat

într-un cotidian local, „G.M.”, mai multe anunțuri prin care oferea locuri de

muncă în Italia, în condiții avantajoase, doritorii putând apela numerele de

telefon indicate în cuprinsul anunțului, un număr aparținând inculpatului, iar

celălalt era numărul de telefon al soției sale, inculpata. Victimele care

apelau numerele intrau în legătură fie cu inculpatul, fie cu inculpata, ambii

recurgând la metoda inducerii în eroare prin promisiunea obținerii unor locuri

de muncă în diferite domenii, agricultură, zootehnie, menaj, îngrijirea unor

persoane, cu salarii lunare variind între 500-1.200 euro, masa și cazarea fiind

asigurate gratuit. De asemenea, inculpatul se angaja să le asigure transportul

până la destinație. Pe parcursul călătoriei, inculpatul reținea actele de

identitate ale persoanelor traficate, iar la destinație le preda traficanților

italieni, astfel că victimele asistau neputincioase la traficarea lor și apoi

la exploatarea prin muncă. În situația în care actele de identitate rămâneau

asupra părților vătămate, le erau reținute oricum, sub diferite pretexte, de

către traficanții italieni, care își procurau astfel forța de muncă prin

intermediul inculpatului, procedând la exploatarea acestor persoane,

obligându-le să muncească în condiții degradante, fără să le asigure cele mai

elementare drepturi și condiții de subzistență, tratându-le inuman, bătându-le

și amenințându-le și adesea retraficându-le între ei.

În concret, activitatea infracțională

a inculpaților s-a desfășurat în următoarele împrejurări:

vătămată M.O.M. din Baia Mare a aflat despre anunțul publicat în ziarul „G.M.”

de către inculpați potrivit căruia se făceau oferte de muncă în Italia,

indicându-se un număr de telefon. Apelându-l, M.O.M. a discutat cu inculpatul H.A.O.

care i-a propus o întâlnire pentru data de 28 iunie 2008 la care a participat

și inculpata H.R.S., ambii prezentându-se la locul de muncă al numitei M.O.M.

pentru a se cunoaște. La data de 30 iunie 2008 inculpatul s-a întâlnit din nou

cu M.O.M. într-un local de pe Bulevardul T. din Baia Mare, ocazie cu care

aceasta i-a specificat în mod expres inculpatului că nu dorește să meargă la

lucru în regiunea Sicilia întrucât auzise că în acea zonă românii sunt

batjocoriți și nu li se plătește salariul cuvenit. Inculpatul a asigurat-o că

în nici un caz nu este vorba despre regiunea respectivă a Italiei,

neprecizându-i însă unde intenționează să o ducă. I-a promis însă că îi va

procura un loc de muncă de unde va primi lunar un salariu de 500 de euro având

cazare și masă gratuite, urmând să primească și permis de muncă pe teritoriul

Italiei, precum și o cartelă telefonică pentru a telefona ori de câte ori

dorește în țară, dandu-i asigurări ferme inclusiv în sensul încheierii unui

contract de muncă, cu toate drepturile garantate.

Toate aceste afirmații au fost făcute

de inculpat în prezența fiului părții vătămate M.O.M., numitul P.V., precum și

în prezența unui bărbat numit „T1” care a asistat la discuție fiind interesat

și el de obținerea unui loc de muncă pe baza anunțurilor publicate de inculpat

în ziar.

Data plecării spre Italia a fost

convenită pentru 1 iulie 2008 din Baia Mare, zona Gării C.F.R., dată la care

partea vătămată s-a prezentat la locul convenit, constatând că inculpatul

asigura transportul cu o autodubă înmatriculată în Italia. În aceeași

împrejurare, au mai plecat împreună cu M.O.M. alte 9 persoane, inculpatul fiind

secondat în asigurarea șofatului de către un tânăr numit G., neidentificat în

cursul urmăririi penale.

Inculpatul H.A.O. le-a specificat că

în Italia angajatorul italian la care urmau să lucreze va plăti pentru fiecare

suma de 200 de euro, bani pe care urma să-i încaseze inculpatul. La plecarea

din Baia Mare, inculpatul le-a pretins tuturor să-i remită actele de

identitate, pe care le-a păstrat asupra lui pe toată durata călătoriei.

Partea vătămată nu a realizat că urma

să ajungă în Sicilia decât în momentul în care mijlocul de transport cu care

călătorea, condus alternativ de inculpat și de însoțitorul său, a ajuns într-o

localitate din sudul Italiei de unde trebuiau să se îmbarce pe un vapor spre Sicilia.

Partea vătămată a cerut explicații și chiar s-a certat cu inculpatul pentru că

nu și-a respectat promisiunea din țară, dar pentru ea era prea târziu la acel

moment să se mai poată descurca altfel.

După ce au ajuns la destinație în Sicilia,

partea vătămată a constatat că inculpatul nu le-a restituit actele de

identitate. În urma unor discuții telefonice purtate între inculpat și diverși

cetățeni italieni interesați să-i procure ilegal forță de muncă prin

intermediul acestuia, persoanele aduse din România erau plasate rând pe rând

italienilor care se prezentau pentru a-i alege, ocazie cu care inculpatul le

înmâna traficanților italieni și actele de identitate ale fiecărei victime.

Partea vătămată M.O.M. a văzut personal cum italienii îi înmânau inculpatului,

pentru fiecare persoană plasată câte 200 de euro.

M.O.M. a fost plasată la familia S.F.

din localitatea C. din Sicilia care avea un restaurant, un bar și o pizzerie.

Femeia nu a asistat la discuția dintre inculpat și italian, însă a văzut când

inculpatul a vrut să-i rețină actul de identitate cu titlu de garanție față de

italian până săptămâna care urma când intenționa să revină ca să i se mai dea

100 de euro pentru aceasta. M.O.M. nu a fost de acord să rămână în Italia fără

să aibă asupra ei cartea de identitate, astfel că până la urmă inculpatul a

fost nevoit să lase documentul cetățeanului italian.

La această familie M.O.M. a rămas timp

de 3 săptămâni, fiind cazată în condiții absolut improprii, într-o încăpere pe

care o foloseau drept magazie, în care depozitau diverse obiecte stricate,

încăperea nefiind prevăzută nici cu geamuri și nici cu vreun sistem de

aducțiune a apei, neavând nici grup sanitar sau o cadă de duș. În interior nu

erau amplasate decât două obiecte de mobilier, respectiv un pat și un dulap.

Gospodăria familiei S.F. era situată într-o zonă pustie, tipică Siciliei, la o

distanță de circa 10-15 km de localitatea B. și centrul localității C., fără ca

pe această distanță să se mai afle alte locuințe. Familia respectivă i-a impus

să lucreze la bucătărie, fără să anunțe autoritățile competente despre faptul

că angajaseră o persoană, fără să încheie contract de muncă și fără să îi

asigure asistență medicală, având în vedere că în perioada respectivă M.O.M. a

contactat o infecție dentară severă care a degenerat în complicații severe. În pofida

acestui fapt, nu i s-a permis accesul la o unitate sanitară și, mai mult, nici

măcar nu i s-a asigurat o îngrijire minimă, fiind silită de către cetățeanul

italian la care lucra să presteze în continuare munca zilnică, fără să-i pese

de starea sănătății ei.

La data de 24 iulie 2008 inculpatul H.A.O.

a venit din nou în localitatea respectivă ajungând și la locația în care o

lăsase pe victimă. La rugămințile repetate ale acesteia de a o aduce acasă,

datorită stării grave a sănătății, inculpatul a acceptat, ca urmare și a

faptului că italianul se temea să nu aibă probleme din cauza îmbolnăvirii

acesteia. Inculpatul a primit de la acesta suma de 200 de euro pentru M.O.M.,

acesteia nedându-i-se în cele trei săptămâni decât 60 de euro.

M.O.M. a declarat că nu a avut

posibilitatea să părăsească zona respectivă din cauza izolării, precum și a

faptului că exploatatorul italian nu i-a restituit documentul de identitate

decât în ziua în care a părăsit gospodăria sa pentru a se întoarce în România.

Din declarația părții vătămate a mai

rezultat că în cursul discuțiilor purtate cu inculpatul, acesta a afirmat că

alții duc persoane la lucru în Italia nu pentru 200 euro, ci pentru sume mult

mai mari, cum ar fi un salar lunar.

În timpul călătoriei spre România, M.O.M.

a intrat în discuții cu alte persoane pe care inculpatul le aducea acasă,

aflând de la acestea că au fost recrutate de inculpat și soția sa prin aceleași

promisiuni neadevărate despre locurile de muncă, iar datorită faptului că unul

dintre bărbații traficați din România nu a fost de acord cu ceea ce i s-a impus

de inculpat la destinație, a fost bătut de acesta (fiind identificat în

persoana numitului F.V.D. ale cărui declarații confirmă pe deplin afirmațiile

numitei M.O.M.).

Partea vătămată M.O.M. s-a constituit

parte civilă în cauză în faza de urmărire penală cu suma de 1.000 de euro

reprezentând daune materiale (salariul neîncasat pentru perioada lucrată și

pentru pierderea locului de muncă în țară) și cu 20.000 de euro reprezentând

daune morale, constituire pe care a menținut-o în fața instanței.

F.V.D. a văzut în ziarul local „G.M.” un anunț postat de inculpatul H.A.O. și

inculpata H.R.S., conform căruia ofereau locuri de muncă în Italia.

F.V.D. a contactat telefonic pe

inculpatul H.A.O. de la care a aflat că are posibilitatea să-i asigure un loc

de muncă bine plătit în construcții, pentru care ar primi un salariu lunar de

400 de euro, iar pentru prietena acestuia a promis angajarea într-un

restaurant, având cazarea și masa asigurate gratuit.

După 18 iulie 2008, la o dată pe care

nu a putut-o preciza cu exactitate, F.V.D. și prietena sa, V.G., au fost luați

de la domiciliul lor din localitatea S. de către inculpat, care s-a prezentat

cu un microbuz înmatriculat în Italia. Chiar de la începutul călătoriei

inculpatul a pretins să i se remită cărțile de identitate ale victimelor pe

care nu le-a mai restituit posesorilor lor.

La destinație în Sicilia numitul F.V.D.

a constatat că promisiunile făcute de inculpat în țară nu erau adevărate, iar V.G.,

care urma să fie plasată la același restaurant unde lucrase partea vătămată M.O.M.,

în locul acesteia, nu a acceptat să rămână acolo, mai ales după ce a constatat

starea în care se găsea numita M.O.M. Părții vătămate F.V.D. nu i s-a asigurat

un loc de muncă în construcții, ci i s-a transmis că va lucra în agricultură,

fără ca inculpatul să mai facă vreo referire la cuantumul salariului. În aceste

condiții partea vătămată nu a fost de acord să rămână în Italia, cerându-i

inculpatului să-l aducă în țară și să-i restituie documentele de identitate.

Inculpatul H.A.O. a adoptat față de

victimă un comportament violent, enervându-se, refuzând să-i restituie actul de

identitate și, în final, l-a bătut pe F.V.D., aplicându-i mai multe lovituri cu

pumnii și picioarele în interiorul microbuzului în prezența părții vătămate M.O.M.,

a numitei V.G. și a doi bărbați neidentificați. Unul dintre aceștia, conform

declarației victimei, a intervenit în cele din urmă pentru a-l determina pe

inculpat să renunțe la atitudinea sa agresivă.

Datorită faptului că F.V.D. a

protestat în continuare, inculpatul s-a enervat din nou și l-a abandonat

împreună cu prietena sa într-o localitate din Sicilia, refuzând să le restituie

actele de identitate pentru a se putea întoarce în țară și de asemenea a

refuzat să le dea bani. În cele din urmă, victimele au reușit să ajungă la

Milano unde s-au adresat Consulatului Român primind documente consulare cu

ajutorul cărora au avut posibilitatea să ajungă finalmente în România.

Nici până în prezent inculpatul nu a

restituit părții vătămate F.V.D. și numitei V.G. documentele de identitate,

astfel că aceștia au fost nevoiți să solicite eliberarea altora.

Partea vătămată F.V.D. s-a constituit parte

civilă în cauză în faza de urmărire penală cu suma de 800 de euro cu titlu de

daune materiale (reprezentând transportul înapoi în țară, taxele consulare și

pentru eliberarea de noi acte de identitate, costul șederii în Italia până la

întoarcerea în țară, atât pentru el cât și pentru numita V.G., respectiv câte

400 de euro pentru fiecare) și 5.000 de euro reprezentând daune morale,

menținând constituirea în fața instanței.

vătămată R.I.D. din Baia Mare a aflat de la concubinul surorii sale, S.M.B.

despre inculpatul H.A.O. care facilitează angajarea pe teritoriul Italiei. R.I.D.

a convenit o întâlnire cu inculpatul și de la acesta a aflat că are

posibilitatea să-l angajeze cu un salariu de 800 de euro lunar, masă și cazare

asigurate.

Din discuțiile purtate cu inculpatul,

numitul R.I.D. a aflat că acesta cunoaște în Italia mai multe persoane dispuse

să angajeze cetățeni români aduși din România de către el, iar în urma

detaliilor aflate R.I.D. a fost de acord să accepte propunerea.

R.I.D. a fost transportat de inculpat

în Italia cu un autovehicul condus alternativ de inculpat și de un alt șofer,

împreună cu alte cinci persoane, unde a sesizat că pe toți i-a plasat unor

cetățeni italieni care se prezentau la întâlnire în urma discuțiilor telefonice

avute cu H. Numitul R.I.D. a observat că cetățenii italieni respectivi îi

înmânau inculpatului diverse sume de bani, iar inculpatul, în schimbul acestora

le dădea actele de identitate ale persoanelor aduse din România. R.I.D. a fost

plasat ultimul în localitatea B. de Difesa la o fermă de vite unui italian

numit B.M.A. pe care victima l-a văzut personal dându-i inculpatului o sumă de

bani pentru el, împrejurare în care R.I.D. a realizat că a fost vândut de

inculpat cetățeanului italian respectiv.

R.I.D. a fost cazat într-o magazie

folosită ca depozit pentru vechituri unde nu avea la dispoziție decât un pat

stricat, impunându-i-se un program de muncă între orele 04:00 dimineața până la

miezul nopții, trebuind să îngrijească o cireada de peste 900 de vite și să

facă totodată toate activitățile specifice unei ferme de animale. R.I.D. era

singur, fără să mai fie ajutat de alte persoane în munca sa, iar italianul îl

exploata peste puterile sale. Astfel, zilnic nu-i oferea decât o cană de lapte

și două ouă, alimente absolut insuficiente, profitând de faptul că R.I.D. nu

cunoștea limba italiană pentru a putea solicita ajutor și a se putea descurca

și, de asemenea, actul săi de identitate era reținut ilegal de către italian.

Din aceste motive, R.I.D. a fost silit

să rămână și să lucreze în Sicilia timp de 6 luni, perioadă în care, potrivit

declarației părții vătămate, a fost plătit cu 400 de euro lunar, italianul

explicându-i că din salariul promis de 800 euro lunar diferența o dă

inculpatului, conform înțelegerii cu acesta.

R.I.D. a insistat în cele din urmă să

i se permită să se întoarcă acasă, deoarece nu mai putea îndura exploatarea la

care era supus. Pentru a-l împiedica să fugă de pe proprietatea sa, B.M.A. l-a

sechestrat și l-a amenințat în repetate rânduri, într-o împrejurare punându-i

chiar pistolul la tâmplă, sicilienii fiind majoritatea înarmați cu arme de foc,

după cum au declarat cele mai multe victime. Între timp, R.I.D. învățase câteva

expresii în limba italiană și în urma incidentului violent avut cu angajatorul

său, a reușit să telefoneze carabinierilor, după care s-a ascuns într-o

magazie. Carabinierii și-au făcut apariția rapid, găsindu-l ascuns în acea

clădire, eliberându-l și conducându-l în zona gării orașului B. unde l-au lămurit

despre posibilitățile de a ajunge în România.

La gară, R.I.D. l-a întâlnit pe

inculpatul H.A.O. care fusese avizat de către italian despre incidentul produs.

Nu a fost de acord să-l transporte pe R.I.D. acasă, deoarece aflase că nu are

bani.

R.I.D. i-a telefonat unei surori

aflate în C1 independent de modul în care ajunsese el în Sicilia, aceasta

trimițându-i bani prin W.U. pentru a-și plăti contravaloarea transportului spre

România. R.I.D. a călătorit astfel cu trenul și cu autocarul, ajungând acasă în

luna iunie 2009.

Partea vătămată R.I.D. s-a constituit

parte civilă în faza de urmărire penală cu suma de 3.600 de euro daune

materiale (reprezentând salariul neprimit în cele 6 luni în care a fost

exploatat în Sicilia și contravaloarea bunurilor ce i-au fost însușite de

inculpat, apreciate la 1.200 de euro), precum și cu suma de 15.000 de euro cu

titlu de daune morale, constituire pe care a menținut-o în fața instanței.

2008, părțile vătămate C.V.I. și B.S.L. din Baia Mare au văzut anunțul publicat

în presa locală de inculpatul H.A.O. și de soția sa, conform căruia aveau

posibilitatea oferirii unor locuri de muncă în Italia pentru muncitori

necalificați.

C.V.I. și B.S.L. au telefonat la

numărul menționat în anunț și au discutat cu inculpata, care le-a precizat că

locurile de muncă sunt în Sicilia, în domeniul zootehniei, promițându-le un

salariu de 500 de euro lunar, masa și cazarea asigurate gratuit. C.V.I. și B.S.L.

au avertizat-o că nu dețin bani suficienți pentru a-și plăti contravaloarea

călătoriei până la destinație, dar inculpata i-a liniștit explicându-le că

plecarea spre Sicilia este organizată și coordonată de soțul său care va

rezolva această problemă; de asemenea, le-a adus la cunoștință că plecarea urma

să fie făcută în circa o oră din fața complexului alimentar „U.” din Baia Mare.

Părțile vătămate au hotărât să dea

curs ofertei și în aceeași zi s-au prezentat la locul convenit pentru plecare

unde au fost așteptați de un bărbat care s-a recomandat „F.” și care i-a

îmbarcat într-un autoturism de culoare neagră cu care i-a transportat până la

domiciliul inculpaților din B.M.B., județul Maramureș, unde părțile vătămate au

constatat că se mai aflau alte 6 persoane recrutate pe baza anunțului din ziar,

la fel ca și ei. Cu toții au fost preluați de inculpatul H.A.O. care i-a urcat

într-un microbuz condus de inculpat.

În apropierea P.T.F. P., județul Satu

Mare, inculpatul a ridicat actele de identitate de la toate persoanele aflate

în mijlocul de transport și le-a reținut asupra sa, fără să le mai restituie

posesorilor.

La data de 18 decembrie 2008 au ajuns

în Sicilia unde inculpatul a început să plaseze persoanele aduse din România la

diverși cetățeni italieni cu care luase legătura telefonic în prealabil și care

se prezentaseră pentru a-și recruta forța de muncă. C.V.I. și B.S.L. au sesizat

că de fiecare dată când inculpatul preda câte o persoană traficanților

italieni, le remitea acestora și actul de identitate, primind de la italieni

câte 200 de euro pentru fiecare persoană.

În prima zi inculpatul nu a reușit

să-i plaseze pe C.V.I. și B.S.L. astfel că aceștia au fost nevoiți să petreacă

noaptea în microbuz. în ziua următoare, ambii au fost predați unor cetățeni

italieni, separat, deși în țară înțelegerea cu H. fusese în sensul de a fi duși

împreună la muncă în același loc, lucru pe care H. l-a promis.

În 19 decembrie 2008 C.V.I. a fost dat

unui italian numit „T2” care avea nevoie de o persoană care să-i îngrijească o

turmă de oi, actul său de identitate fiind dat cetățeanului italian care l-a

reținut ilegal asupra sa, achitându-i inculpatului suma de 200 de euro pentru C.V.I.,

explicându-i apoi acestuia că îl va plăti cu suma de 300 de euro lunar și că îi

va asigura atât cazarea cât și masa zilnică. Când C.V.I. a protestat invocând

înțelegerea și promisiunile făcute de H.A.O. în țară care vizau un cuantum

superior în ceea ce privește salariul, italianul a replicat că nu are

cunoștință de astfel de înțelegeri și nu îl interesează. Nu s-a întocmit

contract de muncă și nu au fost sesizate autoritățile italiene competente

pentru luarea în evidențele lor a persoane angajate. Toți traficanții sicilieni

cu care inculpatul H.A.O. era în legătură procedau de această manieră.

C.V.I. a fost dus la o fermă situată

în afara localității, unde „T2.” l-a cazat într-un beci cu igrasie și șobolani.

Încăperea nu era dotată decât cu un pat, fără să mai ofere alte condiții nici

măcar la nivel elementar. Lui C.V.I. i s-a impus un program de lucru între

orele 04:00-20:00, fără pauză, fără să i se asigure zile libere nici măcar

sâmbăta și duminica, fiind obligat să muncească încontinuu; mâncare nu primea

decât o singură dată pe zi fără să mai aibă alte posibilități să-și procure

hrană.

C.V.I. a fost silită să lucreze în

aceste condiții timp de 20 de zile, fără să fie plătită, la sfârșitul acestui

interval de timp simțind că nu mai rezistă și cerându-i italianului să-i

restituie actul de identitate și să-i plătească pentru munca prestată în

perioada respectivă. „T2” a promis că îi va da înapoi actul de identitate, dar

nu s-a ținut de cuvânt și în scurt timp C.V.I. a fost retraficat altui cetățean

italian care l-a cumpărat de la „T2” cu 200 de euro. Aici, partea vătămată a

muncit timp de 11 zile în aceleași condiții, fiind nevoit să îngrijească o turmă

de oi, oferindu-i-se un loc de dormit amenajat în condiții improprii într-un

garaj în care proprietarul depozita diverse obiecte și ustensile folosite la

prepararea produselor lactate.

Noul patron i-a promis că îi va plăti

suma de 82 de euro la sfârșitul celor 11 zile de muncă. În acea perioadă, C.V.I.

s-a întâlnit întâmplător cu un cunoscut de-al său din Baia Mare, numit R., care

i-a povestit că și el a fost adus în Sicilia de către H.A.O. lăsându-se

ademenit de promisiunile acestuia și de anunțul publicat în presa locală din

Baia Mare, însă la destinație a constatat că nici una din promisiunile

inculpatului nu se adevereau motiv pentru care R. fugise de la italianul la

care fusese plasat după doar 24 de ore.

Având în vedere cele aflate de la

prietenul său, C.V.I. i-a cerut italianului la care se afla să-i restituie

actul de identitate. Temându-se că dacă îl va mai ține la ferma sa ar putea

să-i creeze probleme prin insistențele sale și astfel să afle carabinierii, al

doilea italian s-a eschivat refuzând să-i remită documentul de identitate și

finalmente l-a retraficat, la rândul său, unui al treilea italian din zonă

vânzându-l cu suma de 200 de euro, pentru a-și recupera banii cu care îl

cumpărase de la „T2”. În aceste condiții C.V.I. a refuzat să se mai supună

exploatării și a amenințat că va sesiza unitatea de carabinieri din zonă,

cerându-și cartea de identitate pentru a se putea întoarce în țară. în

localitatea B. s-a întâlnit cu inculpatul H.A.O. care se deplasa săptămânal în Sicilia

cu transporturi succesive de persoane pe care le trafica și i-a cerut să îl

aducă acasă, amenințându-l cu denunțul la autorități. Inculpatul l-a însoțit pe

C.V.I. la ultimul italian la care fusese plasat și a încasat de la acesta suma

de 82 de euro pe care victima trebuia să o primească drept salariu pentru cele

11 zile lucrate, după care l-a adus pe C.V.I. până în Ungaria, iar înainte de

intrarea în țară prin P.T.F. P., l-a silit să coboare din microbuz. A refuzat

să-i permită să își ia bagajele, motivând că acestea vor fi reținute drept

garanție până când îi va mai achita 100 de euro, propunându-i ca, în vederea

„recuperării” acestei sume, să accepte să mai fie dat spre exploatare altui

italian care să-l folosească timp de o săptămână. A refuzat, totodată, să îl

ajute să își recupereze cartea de identitate de la italienii care îl

exploataseră în temeiul considerentului menționat.

Astfel, C.V.I. a fost nevoit să intre

în România prin vama P. deplasându-se pe jos, reușind să intre în țară fără

actul de identitate. În P.T.F. P. le-a explicat autorităților romane ale

poliției de frontieră Satu Mare care este situația sa, oferindu-i-se de către

acestea facilități de a ajunge acasă în Baia Mare.

La câteva zile după ce a ajuns acasă,

victima l-a întâlnit pe inculpat întâmplător pe șosea, în timp ce se deplasa cu

autovehiculul spre B.M.B. C.V.I. se afla într-un taxi și l-a determinat pe

inculpat să oprească în zona hipermarket-ului M. la ieșirea din Baia Mare spre T.M.,

însă inculpatul a refuzat să discute cu acesta care a sesizat inițial organele

Poliției municipiului Baia Mare care l-au îndrumat să se adreseze Serviciului C.C.O.

Maramureș.

Partea vătămată C.V.I., deși s-a

constituit parte civilă în faza de urmărire penală, în fața instanței a

renunțat la pretențiile civile formulate în cauză.

traficat în Sicilia de inculpatul H.A.O. în aceleași împrejurări ca și C.V.I. a

fost vândut de inculpat unui italian care l-a folosit la executarea unor munci

în agricultură. Programul de lucru impus era din zori și până seara târziu după

lăsarea întunericului. Alimentele necesare traiului zilnic îi erau cumpărate de

italian din banii pe care trebuia să îi plătească lui B.S.L. ca salariu.

În perioada în care a muncit la acest sicilian

B.S.L. a fost supravegheat în permanență pentru a nu i se permite să fugă, deși

locul în care se afla era foarte izolat.

B.S.L. a rămas la italian din

decembrie 2008 până la sfârșitul lunii ianuarie 2009, când a cerut să i se

achite salariul promis de H. în țară. Italianul a refuzat, motivând că din

așa-zisul salariu i-a cumpărat de mâncare și i-a dat și inculpatului suma de

100 de euro deoarece aceasta era înțelegerea dintre ei, inculpatul având o

cotă-parte din profitul realizat de exploatatorii italieni cărora le trafica persoane

din România.

În perioada în care B.S.L. s-a aflat

în Sicilia, la un moment dat l-a întâlnit pe inculpat care adusese din nou un

transport de persoane din România și profitând de acest fapt, B.S.L. i s-a

plâns cu privire la condițiile de muncă necorespunzătoare și la lipsa

salariului, atrăgându-i atenția că promisiunile inculpatului la plecarea din

țară nu s-au adeverit, astfel că inculpatul a devenit agresiv și l-a lovit

peste față.

Cu privire la suma de 100 de euro pe

care italianul i-a dat-o inculpatului din suma ce s-ar fi cuvenit ca salariu

pentru B.S.L., inculpatul l-a obligat pe acesta să scrie o așa-zisă declarație

prin care să menționeze că nu era sechestrat și că îi datorează suma de 100 de

euro pentru transportul în Italia. B.S.L. nu a vrut să accepte acest lucru, mai

ales că nu era adevărat, însă inculpatul a condiționat restituirea actului de

identitate al acestuia de semnarea înscrisului olograf respectiv în condițiile

impuse de el, șantajându-l, astfel că B.S.L. nu a avut de ales.

B.S.L. a plecat de la italianul la

care îl vânduse inculpatul și și-a căutat un alt loc de muncă.

Audiat de instanță, B.S.L. a arătat că

nu-și menține în totalitate declarațiile date în faza de urmărire penală,

arătând că organele de poliție i-au solicitat să se prezinte să dea declarații

și că a scris personal declarația olografă, parțial cum a gândit și parțial

după cum i s-a dictat.

Instanța nu va reține această revenire

a părții vătămate asupra declarațiilor inițiale, explicația oferită nefiind

plauzibilă în raport de declarația olografă amănunțită dată inițial, declarație

care a fost apoi menținută când partea vătămată a fost audiată de procuror, în

prezența unui apărător.

Partea vătămată B.S.L. deși s-a

constituit parte civilă în faza de urmărire penală, în fața instanței a

renunțat la constituirea de parte civilă.

partea vătămată S.I. din Baia Mare a aflat de la numita S.M.B. că un anume S1

din B.M.B. are posibilitatea să ducă oameni la lucru în Italia în condiții

avantajoase.

Datorită acestui fapt, părțile

vătămate S.I., M.C., G.C. zis „P1”, G.V.T. și S.G.C., toți din Baia Mare, s-au

dus să se întâlnească cu inculpatul H.A.O. care, prin intermediul numitei S.M.B.

aflată în Italia, se arătase disponibil să aibă o întrevedere cu aceștia pentru

a-i convinge să accepte să se deplaseze la lucru în Italia prin intermediul

lui. Inculpatul i-a chemat la o întâlnire pe str. G1 din Baia Mare unde s-a

prezentat cu un microbuz fiind însoțit de încă un bărbat care conducea

autovehiculul. Din discuțiile pe care le-au avut cu inculpatul, acestora li s-a

creat convingerea că inculpatul are posibilitatea să le găsească în Sicilia

locuri de muncă cu un salariu de 1.200 de euro lunar, masă și cazare asigurate,

asigurându-i că vor primi banii la timp deoarece are mulți prieteni printre

italieni. La aceeași dată s-au și îmbarcat în microbuzul cu care se prezentase

inculpatul la întâlnire.

La ieșirea din țară prin P.T.F. P.

inculpatul le-a luat tuturor actele de identitate cu pretextul că are nevoie de

ele la organele vamale, însă nu le-a mai restituit posesorilor ulterior. Pe

traseu, din județul Satu Mare, a mai luat în autovehicul alte trei persoane.

După ce au ajuns la destinație, au

remarcat imediat că inculpatul a început să plaseze persoanele aduse din

România unor cetățeni italieni care se prezentau să își aleagă oamenii.

Inculpatul a telefonat unui italian

numit G.B. care s-a prezentat însoțit de fratele său. După o discuție

prealabilă purtată cu G.B. într-un magazin din apropierea microbuzului,

inculpatul i-a plasat acestuia pe S.I., M.C., G.C., G.V.T. și S.G.C.,

înmânându-i și actele lor de identitate și primind în schimb de la italian o

sumă de bani neprecizată, moment în care au realizat că au fost vânduți

italianului, dar nu știau cum să se descurce în continuare pentru a se salva,

astfel că au acceptat siliți de împrejurări să se deplaseze cu G.B. și fratele

lui la domiciliul acestora, în provincia C2. Victimele au declarat că nu știau

limba italiană, nu aveau bani și erau deposedate de actele lor de identitate,

astfel încât la acel moment nu întrezăreau nici o posibilitate de salvare.

Totuși, au îndrăznit să ceară restituirea actelor de la G.B. care i-a refuzat

cu motivația că abia după ce vor lucra pentru el timp de o lună le vor primi.

În aceeași zi, fără să li se permită

să se odihnească, sicilianul i-a repartizat pe toți să lucreze unde avea

nevoie, respectiv M.C., S.I., G.V.T. și G.C. au fost puși să sape, iar S.G.C. a

fost trimis să aibă grijă pe câmp de o turmă de circa 400 de oi, fiind

despărțiți deoarece S.G.C. și G.C. au fost luați și trimiți în altă parte, iar M.C.

a fost vândut altui italian numit „N.” după două zile, G.B. prrmind o sumă de

bani de la N. pentru acesta. M.C. nu a fost plătit de G.B. pentru cele două

zile în care acesta l-a folosit la muncă în folosul său.

Tatăl lui N. l-a condus pe M.C. la o

fermă unde i s-au dat în grijă toate animalele, cai, vite, oi, porci, capre,

rămânând timp de o lună și o săptămână, fiind silit să muncească de dimineața

devreme până aproape de miezul nopții, inclusiv sâmbăta și duminica. De mâncare

i se dădea doar o singură dată pe zi, seara, o bucățică de pâine uscată,

măsline și apă, uneori fiind incluse și paste. A fost obligat să doarmă în

incinta unei lăptarii unde N. și familia sa i-au amenajat un pat improvizat pe

jos, dintr-o saltea, fără alte condiții elementare, iar în permanență asupra sa

se exercita o supraveghere severă.

După perioada petrecută aici,

aproximativ o lună și o săptămână, inculpatul l-a anunțat că urmează să vină

după el să-l transporte acasă, ceea ce a provocat nemulțumirea lui N., astfel

că, fără să-i plătească salariul datorat și fără alte explicații, într-o zi

tatăl lui N. l-a luat pe numitul M.C. și l-a dus cu mașina pe un câmp, într-o

zonă pustie și necunoscută, unde l-a abandonat. M.C. nu a știut să se descurce

singur, a rămas acolo aproximativ două ore, după care și-a făcut din nou

apariția tatăl lui N. care l-a luat în autovehiculul său și l-a transportat

într-un oraș a cărui denumire numitul M.C. nu o știe, unde l-a lăsat să-l

aștepte pe inculpat. Acesta a apărut cu microbuzul său în care M.C. i-a

reîntâlnit pe S.I. și S.G.C., precum și pe alte trei tinere aduse din România

pe care le-a vândut unui cetățean italian.

M.C. a aflat de la soacra sa din

România că pentru a-l determina pe H.A.O. să accepte să-l aducă acasă, a fost

nevoită să își amaneteze niște bijuterii pentru a-i plăti inculpatei H.R.S.

suma totală de 900 de euro, incluzându-i și pe S.I. și pe S.G.C. Până când nu a

intrat în posesia acestei sume, inculpatul nu a fost de acord să-i aducă acasă.

M.C. a arătat că atunci când a

încercat să-i explice inculpatului în ce condiții inumane a fost nevoit să

trăiască în Sicilia și cum a fost exploatat, inculpatul a refuzat să recunoască

și a afirmat că el nu știe nimic.

Partea vătămată M.C. s-a constituit

parte civilă în faza de urmărire penală cu suma de 1.600 de euro daune

materiale (reprezentând salariul neplătit pentru perioada în care a fost

exploatat prin muncă în Sicilia, 1.300 de euro și suma plătită pentru transport

300 de euro) și 10.000 de euro daune morale, în fața instanței menținând aceste

pretenții civile.

recrutat și transportat în Sicilia de inculpatul H.A.O. în împrejurările

descrise anterior, fiind plasat inițial alături de ceilalți italianului numit G.B.

În aceeași zi în care a fost dus la

domiciliul lui G.B., S.G.C. și G.C. au fost retraficați mai departe de acesta

altui italian numit G.D. pe care l-au văzut când i-a plătit lui G.B. o sumă de

bani pentru ei, primind de la acesta actele lor de identitate. Ambii au fost

duși de G.D. la o fermă de animale unde au fost puși să lucreze de dimineața

până seara târziu, în condiții mizere, fără să primească nimic de mâncare. La

sfârșitul acestei zile G.D. i-a anunțat că a doua zi vor fi predați altui

italian, însă G.C. a protestat invocând promisiunile inculpatului H. făcute de

acesta în România, cu care de altfel i-a determinat să accepte să se deplaseze

în Italia.

G.D. i-a telefonat lui G.B. și l-a

anunțat despre atitudinea românilor, după care i-a amenințat pe aceștia că în

situația în care vor refuza condițiilor lor și vor protesta, G.B. îi va omorî.

Pentru a-i convinge i-a pus în legătură telefonică cu G.B. care le-a transmis

amenințările sale prin intermediul soției lui care era româncă.

G.D. i-a îmbarcat pe G.C. și S.G.C. în

autovehiculul său și i-a transportat într-un loc izolat unde așteptau G.B.,

fratele acestuia și un român numit M1 care era omul lor de încredere, aceștia

aducându-l în acel loc și pe S.I. (tatăl lui S.G.C.) ca să asiste la ceea ce

aveau de gând să facă. Astfel, G.B. i-a pus lui G.C. un pistol la tâmplă,

amenințându-l pentru îndrăzneala lui de a protesta, după care împreună cu

fratele său și cu numitul M1 l-au lovit până când G.C. nu a mai fost în stare

să se ridice de la pământ. în urma loviturilor primite i-au căzut câțiva dinți

din față, iar ochii și capul i s-au umflat. Apoi, G.D. l-a urcat în mașina sa,

în timp ce S.G.C. a fost luat de G.B.

În ziua următoare G.B. l-a pus pe S.G.C.

să lucreze la o stână, după care l-a adus din nou acasă unde victima a

constatat că erau așteptați de un alt italian numit L., căruia G.B. i l-a vândut

în maniera binecunoscută a retraficării victimelor între exploatatorii sicilieni.

L. l-a condus pe S.G.C. cu autovehiculul său la o fermă de animale, refuzând

să-i restituie actul de identitate pe care îl primise de la G.B.

S.G.C. a rămas la L. timp de o lună,

lucrând de dimineața devreme până aproape de miezul nopții, fără să primească

de mâncare decât o singură dată pe zi, fiind vorba despre o bucățică de pâine

uscată. În cazul în care cerea mai mult de mâncare, italianul refuza. În aceste

condiții pentru a supraviețui, S.G.C. a fost silit să mănânce fructe găsite pe

câmp, însă acest regim de subnutriție și de muncă grea l-au slăbit foarte mult

în final simțindu-se rău nemaiputând munci. Din această cauză L. se enerva și

îl înjura adesea, chiar bătându-l de mai multe ori. S.G.C. nu reușea să scape

decât prin fugă.

S.G.C. a avut asupra sa un telefon

mobil adus de acasă, dar nu a reușit să-l folosească decât o singură dată când

a cerut ajutor rudelor sale rămase în România, amenințând că în cazul în care

nu va fi sprijinit, se va sinucide. Ulterior, nu a mai putut folosi telefonul

mobil deoarece L. a observat și i l-a confiscat; de altfel, acesta îl supraveghea

permanent pentru a-l împiedica să fugă și să ceară ajutor autorităților. S.G.C.

era dus și adus de la lucru zilnic de către traficantul italian, care seara îl

sechestra încuindu-l într-o cămăruță mică fără geamuri, în care se afla și

grupul sanitar, dimineața fiind eliberat doar ca să poate fi transportat la

lucru.

După o lună L. l-a transportat pe S.G.C.

în C2 fără să îi plătească vreun ban pentru munca prestată, abandonându-l

într-o stație de autobuz și restituindu-i cu acea ocazie actul de identitate. S.G.C.

a sesizat că italianul a vorbit mai mult timp la telefon cu cineva cu care s-a

și certat. Despre L., S.G.C. a declarat că umbla în permanență înarmat cu un

pistol având de asemenea mai multe cuțite asupra sa.

S.G.C. a rămas în acea stație de

autobuz mai multe ore, până seara, fără să aibă posibilitatea să mănânce sau să

bea apă. Spre seară și-a făcut apariția inculpatul H.A.O. cu un microbuz de

culoare albastră, însoțit de un bărbat cu care conducea alternativ autovehiculul.

Victima a fost luată în microbuz unde l-a întâlnit pe tatăl său, S.I. și pe

alte persoane care trebuiau să se întoarcă în România. În curând a fost adus de

N. și partea vătămată M.C.

Aceștia au ajuns acasă la data de 1

iunie 2009, S.G.C. aflând de la mama sa că în urma apelului său disperat prin

care cerea ajutor, ea și-a amanetat câteva bijuterii și i-a plătit inculpatei H.R.S.

suma de 900 de euro pentru el, S.I. și pentru M.C., în caz contrar inculpații

refuzând să accepte să-i aducă acasă.

Partea vătămată S.G.C. s-a constituit

parte civilă în cauză în faza de urmărire penală cu suma de 1.200 de euro

reprezentând daune materiale, salariul neprimit, 15.000 de euro daune morale și

300 de euro reprezentând suma pretinsă de inculpați pentru aducerea acasă,

menținându-și pretențiile civile și în instanță.

recrutat și traficat în Sicilia în condițiile și împrejurările mai sus

descrise.

După ce S.I. și celelalte patru

persoane au fost lăsate de inculpatul H. lui G.B., S.I. i-a cerut acestuia din

urmă actul de identitate, însă sicilianul i-a vorbit urât și i-a spus că nu are

dreptul să-l ceară decât după ce va lucra pentru el timp de o lună.

S.I. a confirmat în întregime

detaliile declarațiilor numiților S.G.C. și M.C., precum și pe cele ale

numiților G.C. și G.V.T. S.I. a fost exploatat inițial de G.B., în condiții

mizere, fără nici cele mai elementare mijloace de subzistență, timp de o

săptămână. într-una din seri, fiind foarte nervos, G.B. l-a