ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2464/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin încheierea de ședință din 24 iunie 2019, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a respins, ca nefondată, cererea de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru de către completul nr. 17 Apel aferente cererii de recuzare îndreptate împotriva Completului nr. 16 Apel, formulată de petentul A.

Împotriva încheierii pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a declarat recurs petentul A.

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la 20 august 2019, sub nr. x/2017/a4.1, fiind repartizată aleatoriu, spre soluționare, completului filtru nr. 6.

Recurentul-petent a solicitat admiterea recursului, anularea, casarea încheierii din 24 iunie 2019, cu consecința rejudecării fondului pricinii de către instanța competentă după materie să judece cauzele privind conflictele de muncă și asigurări sociale.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul-petent a arătat că soluționarea prezentei cauze revine secției specializate în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale față de dispozițiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 304/2004.

De asemenea, a mai susținut că Decizia de concediere nr. 612 din 05 august 2011 este sancționată de dispozițiile art. 78 C. muncii cu nulitatea absolută.

Astfel, conform dispozițiilor art. 40 alin. (2) lit. c) C. muncii, intimata este obligată să-i acorde toate drepturile prevăzute de lege, de contractele colective de munca aplicabile și contractele individuale de muncă.

În speță, decizia de concediere nu conține Contractul colectiv de muncă aplicabil nr. 180 din 29 iulie 2011 în care se prevăd clauze mai favorabile pentru salariat, atât cu privire la selecția în vederea concedierii din motive care nu țin de persoana salariatului cât și cu privire la compensațiile bănești în aceeași situație.

Prin raportul privind admisibilitatea, în principiu, a recursului, s-a reținut că recursul este declarat împotriva unei hotărâri care nu are deschisă această cale de atac.

În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părții pentru a-și exprima poziția procesuală prin depunerea unui punct de vedere, în scris, la raport.

Recurentul-petent nu a formulat, în scris, un punct de vedere la raport.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea recursului la data de 12 decembrie 2019, în complet de filtru, fără citarea părților.

În raport de prevederile art. 248 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, admisibilitatea recursului, reținând următoarele:

Prin dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.

Ca urmare, revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în condițiile legii procesual civile, aceeași pentru subiectele de drept aflate în situații identice.

Totodată, principiul legalității căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situații și în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

Din dispozițiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiții ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este și cea privind existența unei hotărâri determinate ca atare de lege ca susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.

Dispozițiile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru prevăd că "împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen, de 3 zile de la data comunicării taxei datorate (...)", corelativ alin. (2) din același act normativ stipulează că, "cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă (...)."

Prin Decizia nr. 696 din 27 noiembrie 2015, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 39 alin. (2) prima teză sintagma finală din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Astfel, Curtea Constituțională a reținut că obiectul textului criticat îi constituie o normă procedurală care reglementează soluționarea cererii de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei de timbru, iar acest incident procedural este prealabil antamării fondului de către instanța de judecată și este guvernat de principiul celerității, care ar fi afectat dacă s-ar acorda posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de soluționare a cererii de reexaminare.

Totodată, Curtea a statuat că rațiuni ce țin de necesitatea soluționării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești justifică în mod obiectiv soluția legislativă criticată, care asigură în mod eficient un raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit - stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru - și mijloacele procedurale utilizate.

În acest context, caracterul definitiv al încheierii pronunțate în soluționarea cererii de reexaminare determină imposibilitatea părții care a exercitat această cale de atac să promoveze, ulterior, o altă cale de atac privind modul de stabilire al taxei de timbru.

Dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. prevăd că sunt hotărâri definitive, hotărârile care nu sunt supuse apelului sau recursului.

Astfel, cererea de reexaminare prevăzută de art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru reprezintă o cale de atac specială, de retractare, singura prin care poate fi supusă analizei ori cenzurii instanței determinarea caracterului netimbrabil al acțiunii și obligația de plată a taxei judiciare de timbru, respectiv cuantumul acesteia.

Aspectele privind modul de stabilire a taxei judiciare de timbru nu pot forma obiect de critică prin intermediul căilor de atac de reformare, neexistând un drept de opțiune al părții în această privință.

Împrejurarea că legiuitorul a stabilit o cale de atac internă, în fața altui complet al aceleiași instanțe, nu este de natură să afecteze procedura judiciară echitabilă, astfel cum este înțeleasă în termenii art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Din acest punct de vedere este esențial ca partea să poată supune contestația sa unui tribunal independent și imparțial, care nu trebuie să funcționeze neapărat la nivelul unei jurisdicții superioare celei care a adoptat soluția, statele având o marjă de apreciere în organizarea sistemului căilor de atac.

Accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și la toate gradele de jurisdicție, acest drept putând fi supus unor condiționări de fond și de formă, iar existența uneia ori a mai multor căi de atac nu este impusă, pentru toate cazurile, nici de Constituție și nici de vreun tratat internațional la care România este parte.

Din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale menționate rezultă că încheierea de ședință din 24 iunie 2019, obiect al recursului pendinte, prin care Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a respins, ca nefondată, cererea de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, formulată de petentul A., nu este susceptibilă a fi atacată cu recurs.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de ședință din 24 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de ședință din 24 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 decembrie 2019.

GGC - NN