SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 19420/03 prezentată de Sad ak GÜVENç împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 1 iulie 2008 într-o cameră compusă din Françoise Tulkens, President, Antonella Mularoni, Vladimiro Zagrebelsky, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, András Sajó, Ișul Karakaș, judges și Sally Dolle Griffière de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 16 mai 2003, având în vedere decizia Curții de a examina în comun admisibilitatea și fondul cauzei, astfel cum permite art. 29 alineatul (3) din convenție, Având în vedere declarațiile formale de acceptare a unui regulament amiabil al cauzei, După ce a luat act de acest lucru, face următoarea decizie ÎN FAȚĂ La 29 ianuarie 2001, sătenii au depus o plângere la procurorul Republicii Gebze împotriva reclamantului, muhtar, reclamantul, domnul Sadćk Güvenç, un resortisant turc, născut în 1969 și rezident în Gebze.
din sat, pentru abuz de putere. La 5 aprilie 2002, prefectul a fost autorizat să dea în judecată instanța care intentează urmărirea penală împotriva reclamantului. Prin Hotărârea din 25 octombrie 2005, în lipsa unei dovezi concrete, reclamantul a fost achitat de Curtea din Gebze. GRIEFS invocând articolele 6 alineatul (1) și 13 din Convenție, reclamantul susținea că dreptul său la un proces Într-o perioadă de timp rezonabilă a fost ignorat și el se plângea de lipsa unei căi de atac efective pentru această chestiune de durata excesivă a procedurii. ÎN Declar că guvernul turc îi oferă domnului Sadćk Güvenç, cu titlu gratuit, suma de 2 000 EUR (două mii de euro) pentru prejudicii, precum și 500 EUR (cinci sute de euro) pentru cheltuieli și cheltuieli în vederea unei soluționări amiabile a cauzei având ca origine cererea sus-menționată pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.
Aceste sume vor fi convertite în noi cărți turcești la rata aplicabilă la data plății și scutite de orice taxă aplicabilă. Acestea vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumelor în cauză, o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. Această plată va duce la soluționarea definitivă a cauzei. Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamantă În calitate de reprezentant al reclamantului, observ că guvernul turc este pregătit să plătească domnului Sad Aceste sume vor fi convertite în noi cărți turcești la rata aplicabilă la data plății și scutite de orice taxă aplicabilă.
Acestea vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumelor în cauză, o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. Această plată va duce la soluționarea definitivă a cauzei. De asemenea, dl Güvenç acceptă această propunere și renunță la orice altă pretenție împotriva Turciei cu privire la faptele inițiale ale acestei cereri, declarând cazul definitiv soluționat. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile.
Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum le recunosc convenția și protocoalele sale și nu are nici un temei de ordine publică care să justifice continuarea examinării cererii [art. 37 alineatul (1) in fine] În consecință, este necesar să se pună capăt aplicării art. 29 alin. (3) din Convenție și să se șteargă cazul din rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Sally Dolle Françoise Tulkens Grefier Președinte
DÉCISION Requête n o 19420/03 présentée par Sadık GÜVENÇ contre la Turquie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 1 er juillet 2008 en une chambre composée de : Françoise Tulkens, President, Antonella Mularoni, Vladimiro Zagrebelsky, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, András Sajó, Ișıl Karakaș, judges, et de Sally Dollé , greffière de section , Vu la requête susmentionnée introduite le 16 mai 2003, Vu la décision de la Cour d’examiner conjointement la recevabilité et le fond de l’affaire comme le permet l’article 29 § 3 de la Convention, Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT Le requérant, M. Sadık Güvenç, est un ressortissant turc, né en 1969 et résidant à Gebze.
Il est représenté devant la Cour par M e C. Tınarlıoğlu, avocat à Kocaeli. Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit. Le 29 janvier 2001, les villageois portèrent plainte auprès du procureur de la République de Gebze contre le requérant, muhtar du village, pour abus de pouvoir. Le 5 avril 2002, le préfet donna l’autorisation au parquet d’engager des poursuites pénales à l’encontre du requérant. Par un arrêt du 25 octobre 2005, en l’absence de preuve tangible, le requérant fut acquitté par la Cour d’assises de Gebze. GRIEFS Invoquant les articles 6 § 1 et 13 de la Convention, le requérant alléguait que son droit à un procès « dans un délai raisonnable » a été méconnu et il se plaignait de l’absence de recours effectif pour cette question de la durée excessive de la procédure.
EN DROIT La Cour a reçu du l’Agent du Gouvernement la déclaration suivante : « Je déclare que le gouvernement turc offre de verser à M. Sadık Güvenç, à titre gracieux, la somme de 2 000 EUR (deux mille euros) au titre des préjudices ainsi que 500 EUR (cinq cents euros) pour frais et dépens en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des Droits de l’Homme. Ces sommes seront converties en nouvelles livres turques au taux applicable à la date du paiement et exemptes de toute taxe éventuellement applicable. Elles seront payées dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des Droits de l’Homme.
A défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif des sommes en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire. » La Cour a reçu la déclaration suivante, signée par la partie requérante : « En ma qualité de représentant du requérant, je note que le gouvernement turc est prêt à verser à M. Sadık Güvenç, à titre gracieux, la somme de 2 000 EUR (deux mille euros) au titre des préjudices ainsi que 500 EUR (cinq cents euros) pour frais et dépens en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des Droits de l’Homme.
Ces sommes seront converties en nouvelles livres turques au taux applicable à la date du paiement et exemptes de toute taxe éventuellement applicable. Elles seront payées dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des Droits de l’Homme. A défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif des sommes en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire.
Dûment consulté par mes soins, M. Sadık Güvenç accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l’encontre de la Turquie à propos des faits à l’origine de ladite requête. Il déclare l’affaire définitivement réglée. » La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention et ses protocoles et n’aperçoit par ailleurs aucun motif d’ordre public justifiant de poursuivre l’examen de la requête (article 37 § 1 in fine de la Convention). En conséquence, il convient de mettre fin à l’application de l’article 29 § 3 de la Convention et de rayer l’affaire du rôle.
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. Sally Dollé Françoise Tulkens Greffière Présidente