ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1918/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1918/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii deduse judecății
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea Raportului de Evaluare nr. x/07.07.2015 emis de către pârâtă.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 314 din 17 noiembrie 2015, Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția inadmisibilității acțiunii, în ceea ce privește pct. 3 din Raportul de evaluare nr. x/07.07.2015, invocată de pârâta Agenția Națională de Integritate, și a respins ca inadmisibilă acțiunea în ce privește pct. 3 din raportul menționat.
A admis excepția tardivității emiterii Raportului de evaluare nr. x/07.07.2015, invocată de reclamantul A.
A admis în parte acțiunea formulată de reclamantul A. și a anulat Raportul de evaluare nr. x/07.07.2015, emis de pârâta Agenția Națională de Integritate, exceptând pct. 3 din raport.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 314 din 17 noiembrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal a formulat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, invocând motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., criticând soluția instanței de fond pentru nelegalitate doar în ceea ce privește soluția de admitere a excepției tardivității emiterii raportului de evaluare nr. x/07.07.2015 invocată de reclamant, susținând că instanța de fond a pronunțat această soluție cu încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 11 alin. (1) și art. 21 din Legea nr. 176/2010 .
A arătat recurentul că în mod greșit instanța de fond a reținut că nu este necesară efectuarea unei delimitări a activității de evaluare de cea privind emiterea raportului de evaluare, apreciind că la data de 26.06.2015 s-a împlinit termenul de trei ani până când acesta trebuia întocmit, raportat la dispozițiile art. 11 alin. (1) și art. 21 din Legea nr. 176/2010.
Recurentul a mai arătat că emiterea raportului de evaluare este reglementată distinct de legiuitor de cea privind activitatea de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților, astfel că activitatea de evaluare a regimului juridic al conflictului de interese, ce a vizat perioada mandatului reclamantului cuprinsă între anii 2008-2012, a fost declanșată la data de 17.12.2013, respectiv la aproximativ 1 an și 6 luni de la încetarea de drept a mandatului de primar (26.06.2012), înăuntrul termenului de 3 ani prevăzut de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2010.
Intimatul-reclamant a fost informat prin adresa nr. x (pentru care a semnat de primire la data de 20.12.2013) cu privire la declanșarea activității de evaluare în lucrarea nr. x/09.12.2013.
Conform art. 20 din Legea nr. 176/2010, prin adresa nr. x inspectorul de integritate a informat persoana evaluată cu privire la identificarea elementelor în sensul nerespectării regimului juridic al conflictelor de interese. Prin aceeași adresă, persoana evaluată a fost informată că are dreptul să fie asistată sau reprezentată de un avocat, adresă comunicată prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, semnată la data de 19.05.2015.
În urma acestei invitații, intimatul A. a transmis la sediul Agenției Naționale de Integritate punct de vedere înregistrat cu nr. x/29.05.2015.
În concluzie, recurenta a arătat că raportul de evaluare nr. x/07.07.2015 a fost emis de inspectorul de integritate cu respectarea dispozițiilor art. 11 alin. (1) și art. 21 din Legea nr. 176/2010, dovadă fiind faptul că, după ce persoana evaluată și-a exprimat punctul de vedere, înregistrat la A.N.I. cu nr. x/29.05.2015, acesta considerând în continuare că există elemente în sensul existenței unui conflict de interese, a procedat la emiterea raportului de evaluare ce face obiectul prezentei cauze, la data de 07.07.2015, ce a fost comunicat persoanei evaluate în termenul legal de 5 zile de la emitere, respectiv la data de 07.07.2015, conform adresei nr. x transmisă cu aviz de primire, semnat la data de 13.07.2015.
Apărările formulate în cauză
Intimatul-reclamant A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat de recurenta-pârâtă și menținerea hotărârii atacate.
Recurenta-pârâtă Agenția Națională de Integritate a formulat răspuns la întâmpinare.
Procedura de soluționare a recursului. Examinarea recursului în completul de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 06 noiembrie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Prin încheierea din data de 19 februarie 2018, completul de filtru a constatat că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, în consecință, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ. și a fixat termen pentru judecarea lui pe fond.
II. Soluția instanței de recurs
Argumente de fapt și de drept relevante
În ceea ce privește motivul prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., acesta poate fi invocat atunci când hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material.
Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., respectiv alin. (1) pct. 8, având în vedere situațiile în care instanța recurge la dispozițiile legale ce sunt de natură să ducă la soluționarea cauzei, dar le încalcă.
Criticile invocate în recurs, vizează, în esență, casarea în parte a sentinței civile nr. 314 din 17 noiembrie 2015 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, doar în ceea ce privește soluția instanței de fond de admitere a excepției tardivității emiterii Raportului de evaluare nr. x/07.07.2015 emis de pârâta Agenția Națională de Integritate, susținându-se că instanța de fond a pronunțat această soluție cu încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 11 alin. (1) și art. 21 din Legea nr. 176/2010 .
Înalta Curte reține că prin încheierea nr. 32/C din data de 18 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș-județul Arad în dosarul nr. x, s-a dispus validarea alegerii lui A. pentru funcția de primar al comunei Șimand -Județul Arad. De asemenea, prin încheierea nr. 187/C din data de 26 iunie 2012, pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș-județul Arad în dosarul nr. x, s-a dispus validarea alegerii lui B. pentru funcția de primar al comunei Șimand -Județul Arad.
Din adresa nr. x/2014 emisă de Comuna Șimand-județul Arad rezultă că A., în perioada 20.06.2008-29.06.2012, a ocupat funcția publică de primar al comunei Șimand.
Prin Raportul de Evaluare nr. x/07.07.2015, pârâta Agenția Națională de Integritate a concluzionat, în urma finalizării activității de evaluare, că în perioada 18.06.2008 (data validării alegerii în funcția de primar)-26.06.2012 (data încetării de drept a mandatului de primar), A. nu a respectat regimul juridic al conflictelor de interese (F.60-66 dosar fond).
S-a reținut că A. a încălcat dispozițiile art. 70 și art. 76 din Legea nr. 161/2003 și art. 75 lit. a) din Legea nr. 393/2004, prin aceea că:
- A. a semnat 10 ordine de plată emise de Primăria Șimand către S.C. C. S.R.L., cu o valoare totală de 10.263,05 RON cu TVA;
- Pe un număr de 17 facturi emise de S.C. C. SRL către Primări Șimand, la rubricile "date privind excepția" și "semnătura de primire", sunt completate datele reclamantul de identificare ale lui A.;
- Pe un număr de 29 de ordine de plată, aferente facturilor emise de S.C. C. S.R.L. către Primăria Șimand, a semnat A. în calitate de ordonator principal de credite;
- Autorizația de construire/desființare nr. 4/27.02.2009 a fost semnată de A. în calitate de primar;
- Certificatul de atestare a edificării/extinderii construcției nr. 630/02.02.2010 a fost semnat de A. în calitate de primar;
- Contractele de asigurare privind asigurarea de accidente nr. x/25.10.2010 și nr. x/10.10.2010 încheiate de agent retail D., asigurat fiind Consiliul Local al comunei Șimand, au fost semnate de A., iar ordinele de plată emise de Primăria Șimand aferente acestor contracte au fost semnate de A. în calitate de ordonator principal de credite.
Instanța de fond a reținut în mod corect, în aplicarea dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, că emiterea raportului de evaluare la data de 07.07.2015 este tardivă. Mandatul de primar al reclamantului a încetat la data de 26.06.2012, așa cum s-a reținut, astfel încât termenul de 3 ani prevăzut de teza finală a art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 s-a împlinit la data de 26.06.2015.
Nu poate fi reținut argumentul recurentei potrivit căruia procedura de evaluare a fost declanșată înlăuntrul celor trei ani de la momentul încetării mandatului de primar, calitate care a generat situația de incompatibilitate sesizată, împrejurare care ar atrage întocmirea actului supus cenzurii instanței în termenul legal prevăzut de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2010.
Înscrisul prin care procedura de evaluare a fost încheiată este chiar raportul de evaluare, acesta fiind actul care poate fi atacat în instanță în temeiul art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010.
Declanșarea procedurii de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților reprezintă începutul acesteia și nu rezultatul final, acesta consemnându-se printr-un act final, în cauza de față raportul de evaluare.
Adresa nr. x semnată de intimatul-reclamant la data de 20.12.2013, prin care reclamantul a fost înștiințat de către A.N.I. cu privire la declanșarea activității de evaluare în lucrarea nr. x/09.12.2013, nu constituie actul administrativ care se poate ataca în fața instanței de contencios, așa cum prevăd dispozițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010.
De asemenea, nu are relevanță nici împrejurarea că inspectorul de integritate, în temeiul art. 20 din Legea nr. 176/2010, prin adresa nr. x, a informat persoana evaluată, respectiv pe reclamantul din cauza prezentă, cu privire la identificarea elementelor în sensul nerespectării regimului juridic al conflictelor de interese, în termenul de trei ani de la încetarea mandatului de primar al reclamantului, întrucât nici această adresă nu poate constitui actul administrativ supus cenzurii instanței de contencios administrativ.
Potrivit art. 11 din Legea nr. 176/2010:
"(1) Activitatea de evaluare a declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcțiilor ori demnităților publice, precum și cea de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților se efectuează atât pe durata exercitării funcțiilor ori demnităților publice, cât și în decursul a 3 ani după încetarea acestora.
(2) Activitatea ce se efectuează pe durata prevăzută la alin. (1) constă în evaluarea declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite, a conflictelor de interese sau a incompatibilităților, exclusiv pentru perioada exercitării funcțiilor sau demnităților publice."
Din conținutul acestui text de lege rezultă că activitatea de evaluare a declarațiilor de avere, a conflictelor de interese și a incompatibilităților se poate realiza atât pe perioada exercitării demnității sau funcției publice cât și într-un interval de 3 ani de la încetarea acesteia.
Dispozițiile art. 21 din Legea nr. 176/2010, care reglementează finalizarea procedurii de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților, de către inspectorul de integritate, după parcurgerea anterioară a întregii proceduri de informare a persoanei în cauză, de prezentarea acesteia în fața ANI, de întocmirea unui punct de vedere din partea acesteia, nu contravin dispozițiilor prevăzute de art. 11, ci, dimpotrivă, precizează definitivarea evaluării conflictelor de interese și a incompatibilităților printr-un act care poate fi contestat în fața instanței de contencios administrativ, așa cum prevăd dispozițiile art. 20 din aceeași lege.
Curtea Constituțională, prin decizia nr. 449/2015, a reținut că Agenția Națională de Integritate desfășoară exclusiv o activitate administrativă de evaluare a intereselor și a incompatibilităților pentru persoanele prevăzute de lege, semnalează existența unor potențiale nesocotiri ale prevederilor legale referitoare la conflictele de interese și compatibilități. Agenția Națională de Integritate nu pronunță hotărâri învestite cu autoritate de lucru judecat, ci întocmește rapoarte care se concretizează în evaluări ale unor fapte ori situații cu semnificație juridică a căror finalitate conferă dreptul de sesizare a instanțelor de judecată sau, după caz, a altor autorități și instituții competente în vederea dispunerii măsurilor prevăzute de lege.
A reținut Curtea Constituțională, prin decizia nr. 449/2015, la paragraful 27, că art. 11 din Legea nr. 176/2010 fixează un termen înlăuntrul căruia Agenția are dreptul de a efectua evaluarea. Astfel, aceasta are la dispoziție un interval de timp egal cu durata mandatului alesului local, la care se adaugă încă 3 ani de la momentul încheierii mandatului, în care aceasta poate efectua activitățile amintite. Așadar, textul menționat stabilește numai termenul maxim în interiorul căruia Agenția Națională de Integritate își poate exercita competența amintită.
În acord cu instanța de fond, Înalta Curte constată că nu a fost respectat termenul prevăzut de art. 11 din Legea nr. 176/2010 înlăuntrul căruia Agenția Națională de Integritate trebuia să întocmească raportul de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților în ceea ce îl privește pe intimatul-reclamant A.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat de pârâta Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței civile nr. 314 din 17 noiembrie 2015 a Curții de Apel Timișoara - secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de pârâta Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței civile nr. 314 din 17 noiembrie 2015 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 mai 2018.