ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 51/2020

Asupra cauzei de față, prin raportare la dispozițiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la 18 iunie 2018, A. a solicitat, în contradictoriu cu S.C. B. și Direcția finanțelor publice Constanța, obligarea pârâtelor la plata sumei de 85.000 euro pentru imobilul confiscat din str. x, Constanța, fostă proprietate a reclamantului.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001 și Legii nr. 165/2013.

Tribunalul Constanța, secția I civilă, prin Sentința nr. 2931 din 29 noiembrie 2018, a admis excepția inadmisibilității. A respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtele S.C. B. și Direcția Finanțelor Publice Constanța.

Soluția primei instanțe a fost menținută de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, prin Decizia nr. 76/C din 12 iunie 2019, prin care s-a respins apelul declarat de reclamant împotriva sentinței pronunțate de tribunal, având ca obiect Legea nr. 10/2001, ca nefondat.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A., solicitând, în esență, analizarea probelor, urmând a se ține cont de faptul că a așteptat 25 de ani banii de la statul român și a prezentat situația sa medicală.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, prin rezoluția din 28 august 2019, a dispus efectuarea procedurilor de comunicare, iar la 23 octombrie 2019 s-a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Completul de filtru C3, la data de 23 octombrie 2019, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părților, pentru depunerea punctelor de vedere, în acord cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din cod și a acordat termen la 15 ianuarie 2020, în camera de consiliu, fără citare părți.

La 31 octombrie 2019 și la 29 noiembrie 2019, s-au înregistrat înscrisurile depuse de recurent, prin care a solicitat admiterea recursului și obligarea statului la plata sumei de 74.910 euro.

II. Considerentele Înaltei Curți

Analizând recursul, Înalta Curte constată următoarele:

Art. 493 alin. (5) C. proc. civ. stipulează că în cazul în care completul este în unanimitate de acord că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 din cod, anulează recursul printr-o decizie motivată, pronunțată fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac.

Or, în speță, verificând cererea de recurs, se constată că nu s-a realizat încadrarea motivelor formulate în cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., recurentul solicitând a se analiza probele și a se ține cont de faptul că a așteptat 25 de ani banii de la statul român, în susținere prezentând situația sa medicală.

Se reține, în aceste condiții, că recurentul nu a dedus judecății critici care să se încadreze în motivele de casare prevăzute limitativ la pct. 1-8 ale art. 488 C. proc. civ. și prin care să arate în ce mod, concret, este eronat raționamentul instanței care a pronunțat hotărârea atacată.

Solicitările recurentului de analizare a probelor nu pot fi avute în vedere de instanța de control judiciar reprezentând aspecte de netemeinicie și nu de nelegalitate, în sensul avut în vedere de art. 488 pct. 1 - 8 C. proc. civ.

O astfel de modalitate de redactare a memoriului de recurs nu se circumscrie exigențelor art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 488 C. proc. civ., care presupun ca în calea de atac a recursului să fie deduse judecății critici de nelegalitate împotriva dezlegărilor instanței.

Ca atare, motivele de recurs ridică o problemă de încadrare, cu consecința sancțiunii prevăzute de art. 493 alin. (5) C. proc. civ., deoarece motivarea recursului nu se raportează la măsura adoptată de instanță și nu arată în ce ar consta nelegalitatea unei astfel de măsuri.

Prin urmare, văzând dispozițiile art. 493 alin. (5) coroborate cu cele ale art. 488 C. proc. civ. și cum nu au fost identificate motive de ordine publică, se va anula calea de atac, aceasta fiind exercitată în asemenea condiții procedurale încât nu este posibilă examinarea sub vreun aspect de nelegalitate a deciziei atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 76/C din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Constanța, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 ianuarie 2020.

GGC - CL