ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 188/2020

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 1392 din 19 aprilie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a anulat recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 908 A din 6 noiembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Hotărârea a fost dată fără nicio cale de atac.

Împotriva acestei decizii, reclamantul A. a formulat contestație în anulare.

Prin Decizia nr. 4009 din 20 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins contestația în anulare ca inadmisibilă.

La data 19 ianuarie 2019, petentul A. a formulat cerere de completare a dispozitivului Deciziei nr. 4009 din 20 noiembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

Prin încheierea din 11 iunie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a dispus suspendarea judecării cauzei pentru lipsa părților, constatând că niciuna dintre părțile legal citate nu s-a prezentat în instanță și că nu s-a cerut judecarea cauzei în lipsă.

La data de 14 ianuarie 2020, Înalta Curte, din oficiu, a repus cauza pe rol în vederea discutării perimării, acordând termen la data de 28 ianuarie 2020.

La acest termen, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare asupra excepției de perimare, pe care o va admite pentru următoarele motive:

Potrivit dispozițiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni."

Conform art. 420 alin. (1) C. proc. civ., perimarea se poate constata și din oficiu.

Așadar, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de 6 luni și această lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părților.

Prin urmare, perimarea operează cu condiția ca timp de 6 luni să nu se fi săvârșit niciun act de procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de diligentă a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o facă.

Aceasta este și situația în speță, unde, după suspendarea judecății cauzei în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 11 iunie 2019, părțile au lăsat să treacă un interval de timp mai mare de 6 luni fără să fi săvârșit vreun act de procedură în vederea reluării judecății.

Astfel, din verificarea actelor dosarului reiese că până la data de 11 decembrie 2019, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., părțile nu au înregistrat nicio cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecății.

În raport de considerentele reținute, având în vedere că au trecut mai mult de 6 luni de la data suspendării judecății pricinii și că, în această perioadă, nu a intervenit nicio cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare și actul de procedură nu trebuia efectuat din oficiu, potrivit art. 416 alin. (3) teza I C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 416 alin. (1) coroborat cu art. 420 alin. (1) C. proc. civ., urmează să constate perimată cererea de completarea a dispozitivului formulată de petent.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată cererea de completare a dispozitivului Deciziei nr. 4009 din 20 noiembrie 2018 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, formulată de petentul A..

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 ianuarie 2020.

GGC - GV