ÎCCJ, Secția penală

Examinând conflictul de competență de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 14 aprilie 2017, a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, cererea formulată de Institutul Național de Medicină Legală "D." având ca obiect înlăturarea omisiunii vădite din cuprinsul Deciziei penale nr. 5 din data de 11 ianuarie 2016 pronunțată în Dosarul nr. x/2013, constând în nepronunțarea instanței cu privire la suportarea sumei totale de 70 RON reprezentând contravaloare aviz al Comisiei de Avizare și Control nr. E2/744/2015 și respectiv completarea la acest aviz, fiecare în valoare de 35 RON, privind pe A.

În motivarea cererii s-a învederat că Judecătoria Răcari a trimis solicitarea privind obținerea avizului Comisiei de Avizare și Control înregistrată la I.N.M.L. sub nr. x din 28 ianuarie 2015, respectiv o solicitare de completare a acestui aviz, înregistrată sub nr. x din data de 05 martie 2015.

S-a susținut că nu a fost achitată contravaloarea solicitărilor adresate de către Judecătoria Răcari, solicitând înaintarea înscrisurilor în măsura în care la dosar există dovezi din care rezultă îndeplinirea obligației.

În drept, au fost invocate disp. art. 278 - 279 din C. proc. pen.

În vederea soluționării cererii având ca obiect omisiune vădită, a fost solicitat și înaintat Dosarul nr. x/2013 al Judecătoriei Răcari.

Prin Decizia penală nr. 672 din 2 iunie 2017, Curtea de apel Ploiești, secția penală, și pentru cauze cu minori și de familie, în baza dispozițiilor art. 50 din C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cererii formulată de Institutul Național de Medicină Legală "D." având ca obiect înlăturare omisiune vădită, în favoarea Judecătoriei Răcari.

Pentru a se pronunța în acest sens a reținut că, prin Decizia penală nr. 5 din data 11.01.2016 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. au fost admise apelurile declarate de partea civilă A. și inculpații B. și C. împotriva Sentinței penale nr. 141 din 10 iunie 2015, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 9 iulie 2015 pronunțate de Judecătoria Răcari pe care le-a desființat, și în rejudecare:

În temeiul disp. art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. cu referire la art. 17 alin. (2) și art. 16 alin. (1) lit. g) din C. proc. pen., combinat cu art. 158 din C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal privind pe inculpatul B., sub aspectul comiterii infracțiunilor prev. de art. 253 alin. (1), art. 224 alin. (2) și art. 193 alin. (2) din C. pen., prin retragerea plângerii prealabile de către persoana vătămată A.

Conform art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. cu referire la art. 17 alin. (2) și art. 16 alin. (1) lit. g) din C. proc. pen., combinat cu art. 158 din C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal privind pe inculpatul C. sub aspectul comiterii infracțiunilor prev. de, art. 224 alin. (2) și art. 193 alin. (2) C. pen., prin retragerea plângerii prealabile de către persoana vătămată A. .

Din conținutul încheierii de ședință pronunțată la data de 10 decembrie 2014 de Judecătoria Răcari, precum și din conținutul cererii formulate de Institutul Național de Medicină Legală "D.", s-a constatat că prima instanță a dispus avizarea certificatului medico-legal întocmit de S.M.L. Dâmbovița în ceea ce o privește pe persoana vătămată A. de către comisia de Avizare și Control din cadrul I.N.M.L. "D.".

În condițiile în care mijlocul de probă a fost încuviințat de prima instanță care avea obligația de a se pronunța cu privire la suportarea cheltuielilor ocazionate de întocmirea avizului solicitat în cauză, iar prin Decizia nr. 5 din data 11.01.2016, instanța de control judiciar nu a soluționat fondul cauzei, dispunând o soluție de încetare a procesului penal cu privire la inculpații B. și C. sub aspectul comiterii infracțiunilor prev. de art. 253 alin. (1), art. 224 alin. (2) și art. 193 alin. (2) din C. pen., ca urmare a retragerii plângerii prealabile de către persoana vătămată A., se constată că revine primei instanțe competența de soluționare a cererii având ca obiect înlăturare omisiune vădită, conform art. 279 C. proc. pen.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari la data de 20.07.2017.

Prin Sentința penală nr. 631 din 3 noiembrie 2017 Judecătoria Răcari a admis excepția de necompetență materiala, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cererii formulate de Institutul Național de Medicină Legală "D." având ca obiect înlăturarea omisiunii vădite din cuprinsul Deciziei penale nr. 5 din data de 11 ianuarie 2016 pronunțată în Dosarul nr. x/2013, în favoarea Curții de Apel Ploiești și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.

În motivarea soluției a avut în vedere dispozițiile art. 278 - 279 din C. proc. pen. A apreciat că nu se poate dispune înlăturarea unei omisiuni vădite dintr-o sentință ce a fost desființată în calea de atac și care, în prezent, nu mai există, chiar dacă prima instanță a dispus avizarea certificatului medico-legal întocmit de S.M.L. Dâmbovița în ceea ce o privește pe persoana vătămată A. de către comisia de Avizare și Control din cadrul I.N.M.L. "D.", având în vedere că sentința prin care Judecătoria Răcari s-a pronunțat asupra fondului cauzei a fost desființată prin Decizia penală nr. 5 din data de 11 ianuarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești.

Înalta Curte, analizând conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Răcari și Curtea de Apel Ploiești cu privire la competența de soluționare a cererii formulate de Institutul Național de Medicină Legală "D." București, constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Răcari, în virtutea următoarelor considerente:

Prin încheierea de ședință din data de 10 decembrie 2014 a Judecătoriei Răcari s-a dispus înaintarea certificatului medico-legal către IML - Comisia de Avizare și Control spre verificare în baza actelor medicale emise, în vederea avizării, iar în caz contrar să se comunice dacă se impune efectuarea unei expertize medico-legale.

În urma adresei Judecătoriei Răcari, Comisia de avizare și control a emis avizul nr. x/2015 din data de 15 aprilie 2015, însă instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la onorariul aferent serviciilor prestate nici prin Sentința nr. 141 din 10 iunie 2015, nici printr-o încheiere separată.

Prin urmare, cheltuielile privind avizarea certificatului medico-legal de către IML - Comisia de Avizare și Control nu a făcut obiectul controlului instanței de apel, pentru a considera că aceasta este cea care a omis să se pronunțe cu privire la acestea, fapt pentru care competentă a se pronunța cu privire la cererea formulată de Institutul Național de Medicină Legală "D." București este Judecătoria Răcari, care avea obligația de a se pronunța cu privire la cheltuielile judiciare efectuate în cauză, conform art. 398 din C. proc. pen.

Este lipsit de relevanță faptul că instanța de apel a desființat sentința și, pe cale de consecință, în opinia procurorului și a unuia dintre avocați, numai instanța de apel are competența să soluționeze prezenta cerere.

În prezenta cauză, desființarea sentinței, în parte sau în totalitate, de către instanța de control judiciar nu echivalează cu "desființarea"/"anularea" întregii activități judiciare de la instanța de fond ("etapa judecății în primă instanță a cauzei"), mai ales dacă se reține particularitatea soluției pronunțată de instanța de control judiciar.

Față de aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili în favoarea Judecătoriei Răcari competența de soluționare a cererii formulate de Institutul Național de Medicină Legală "D." București, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Văzând și dispozițiile art. 275 alin. (3) și (6) din C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește în favoarea Judecătoriei Răcari competența de soluționare a cererii formulate de Institutul Național de Medicină Legală "D." București, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul apărătorilor desemnați din oficiu, în cuantum de câte 130 RON, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 13 februarie 2018.

GGC - ED