ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 41/2021

Asupra recursului de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 343/C din data de 3 noiembrie 2020 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr. x/2017, printre altele, a fost admisă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (7) C. proc. pen. ridicată de contestatorul inculpat A. și totodată, s-a respins în rest cererea de sesizare a Curții Constituționale, apreciindu-se că excepția este inadmisibilă.

Pentru a dispune astfel, prin decizia penală menționată, cu privire la cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția invocată de contestatorul inculpat A., Curtea de Apel București a reținut, în esență, că în fața instanței de control judiciar, învestită cu soluționarea contestației formulate împotriva Încheierii din data de 16 octombrie 2020 pronunțate de Tribunalul București, secția I penală, în dosarul nr. x/2017, prin care s-a respins cererea de recuzare, contestatorul inculpat A. a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (7) C. proc. pen. cu referire la art. 61 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., precum și a dispozițiilor art. 68 alin. (5) C. proc. pen. prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituția României, art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului art. 126 și art. 129 din Constituția României, art. 21 alin. (3) din Constituția României, art. 53 din Constituția României, art. 2 alin. (1) din Protocolul 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Totodată, s-a reținut că prin motivele formulate în scris, contestatorul a făcut referire și la neconstituționalitatea prevederilor art. 282 C. proc. pen. și art. 56 alin. (6) C. proc. pen., fără a se motiva în concret aspectele de neconstituționalitate.

În concret, analizând îndeplinirea condițiilor necesare pentru a se dispune sesizarea Curții Constituționale, respectiv cerința ca excepția invocată să aibă legătură cu soluționarea cauzei, Curtea de Apel București a constatat că doar excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (7) C. proc. pen. îndeplinește această condiție, sens în care s-a admis cererea de sesizare cu referire la această excepție.

În ceea ce privește prevederile art. 68 alin. (5) C. proc. pen., invocate oral în fața instanței de control judiciar, cât și prevederile art. 282 C. proc. pen. și art. 56 alin. (6) C. proc. pen., indicate în scris și cu privire la care nu s-au învederat în concret aspectele de neconstituționalitate, instanța a constatat că aceste norme nu au legătură cu soluționarea cauzei, fiind invocate într-o cauză ab initio inadmisibilă.

Ca atare, Curtea de Apel București a respins în rest cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de contestatorul inculpat A., ca inadmisibilă.

*****

Împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale din cuprinsul Deciziei penale nr. 343/C din 3 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, contestatorul A. a formulat recurs.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 26 noiembrie 2020, fiind stabilit termen de judecată la data de 4 decembrie 2020, când, față de cererea de amânare formulată de recurent, prin apărător, pentru imposibilitate de prezentare, cauza a fost amânată la data de 22 ianuarie 2021.

Pentru acest termen de judecată, recurentul A., prin intermediul apărătorului ales, avocat B., a transmis la dosarul cauzei o cerere de renunțare la calea de atac a recursului formulată în cauză. Această cerere a fost transmisă la dosarul cauzei atât prin mail, cât și prin poștă, în original.

În conformitate cu dispozițiile art. 415 alin. (1) C. proc. pen., până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel, persoana vătămată și oricare dintre părți își pot retrage apelul declarat. Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deținere, printr-o declarație atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către administrația locului de deținere. Declarația de retragere se poate face fie la instanța a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanța de apel.

Prin raportare la dispozițiile legale anterior menționate și având în vedere declarația recurentului A. în sensul retragerii prezentei căi de atac, reprezentând manifestarea sa de voință valabil exprimată, Înalta Curte de Casație și Justiție va lua act de retragerea recursului formulat de recurentul A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, cuprinsă în Decizia penală nr. 343/C din data de 3 noiembrie 2020 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr. x/2017.

În conformitate cu dispozițiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea recursului formulat de recurentul A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, cuprinsă în Decizia penală nr. 343/C din data de 3 noiembrie 2020 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr. x/2017.

Obligă recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 ianuarie 2021.

GGC - CL