ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.10.2015

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2341/2015

HOTĂRÂRE
22.10.2015
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2341/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Asupra

conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată în data de 24 februarie 2014, reclamanta SC R. SA în

contradictoriu cu pârâții Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului,

Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a solicitat să fie obligați

aceștia la plata sumei de 403641,45 lei, reprezentând despăgubiri ce va fi

reactualizată cu indicele de inflație și suma de 13247,91 lei cheltuieli de

executare reactualizate cu indicele de inflație.

Învestit

cu soluționarea cauzei, Tribunalul Bacău, secția a II-a civilă și de contencios

administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 406 din 17 noiembrie 2014 a

admis excepția lipsei competenței sale teritoriale și a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, reținând incidente

dispozițiile art. 107 C. proc. civ. potrivit cărora competența teritorială se

stabilește în raport de locul unde domiciliază sau își are sediul pârâtul.

Astfel

învestit prin declinare, Tribunalul București, secția a VI-a civilă, prin

Sentința civilă nr. 3019 din 29 mai 2015 și-a declinat la rândul său competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău și, constatând ivit

conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație

și Justiție în vederea soluționării conflictului.

Pentru

a se pronunța astfel, această instanță a reținut că, în speță, sunt incidente

norme de competență teritorială alternativă și că reclamanta și-a exercitat

dreptul de opțiune introducând acțiunea la Tribunalul Bacău.

Cu

privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal

sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ.,

Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul

principal al prezentului litigiu îl constituie pretenții decurgând din

executarea silită pentru realizarea dreptului stabilit prin Decizia nr. 150 din

5 noiembrie  2008 în favoarea creditoarei B.C., în contradictoriu cu pârâții

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, Statul Român prin

Ministerul Finanțelor Publice, care, susține reclamanta, sunt instituții

publice implicate și competente în a acorda măsurile reparatorii cuvenite

persoanei îndreptățite - creditoare.

Potrivit

dispozițiilor art. 111 C. proc. civ., cererile îndreptate împotriva statului,

autorităților și instituțiilor centrale sau locale, precum și a altor persoane

juridice de drept public, cum este cazul de față, pot fi introduse la instanța

de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanța de la sediul

pârâtului.

Acest

text legal prevede un caz de competență teritorială alternativă în care

interesul ocrotit prin această normă aparține reclamantului și îi acordă

acestuia dreptul de a decide care va fi instanța sesizată cu rezolvarea

litigiului, dintre două sau mai multe instanțe deopotrivă competente

teritorial.

În

acest sens sunt dispozițiile art. 116 C. proc. civ. potrivit cărora reclamantul

are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

În

speță, cererea de chemare în judecată este îndreptată atât împotriva Statului,

prin reprezentantul său Ministerul Finanțelor Publice cât și împotriva unei

autorități centrale, respectiv Autoritatea pentru Administrarea Activelor

Statului, astfel încât sunt incidente normele de competență teritorială

alternativă conținute de art. 111 C. proc. civ.

Cum

reclamanta SC R. SA Onești, prin înregistrarea acțiunii pe rolul Tribunalului

Bacău, a optat pentru această instanță, care este instanța în circumscripția

căreia se află sediul său, aceasta este instanța competentă teritorial să

soluționeze cauza.

Așa

fiind, Înalta Curte urmează să stabilească competența de soluționare a

prezentei cereri de chemare în judecată în favoarea Tribunalului Bacău.

Stabilește

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 22 octombrie 2015.

Procesat

de GGC - GV

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-02-09
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 503/2015
Decizia nr. 503/2015 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 313 din 18 februarie 2014, Tribunalul București, secția a VI-a civilă, a admis excep
ÎCCJ 2015-11-12
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2534/2015
Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău, la 28 noiembrie 2013, reclamanții M.P.D., P.I., A.C.F., P.M., T.D., C.V.A. și M.M. au solicitat în contradictoriu cu pâr
ÎCCJ 2015-05-29
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2247/2015
Decizia nr. 2247/2015 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin plângerea înregistrată la 11 august 2014, p
ÎCCJ 2017-05-03
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1618/2017
de competența Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. 2.2. Prin sentința civilă nr. 44 din data de 21 martie 2017, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal,
ÎCCJ 2015-06-11
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2422/2015
nr. 220 din 6 noiembrie 2012, a admis excepția necompetenței materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului Înaltei
Sursă