Kita împotriva Poloniei

Reclamantul s-a născut în 1968 și trăiește în Kazimierza Wielka. Reclamantul lucrează ca profesor în Kazimierza Wielka. În 1998 a fost, de asemenea, membru al Comisiei Electorale Municipale (Miejska Komisja Wyborcza w Kazimierzy Wielkiej). În august 1998, reclamantul a vrut să publice un articol în ziarul local (Gazeta Kazimierska) privind presupusele nereguli financiare în municipiu. Pe măsură ce ziarul a fost închis, reclamantul a publicat însuși articolul. La 5 octombrie 1998, el a distribuit în formă de prospecte. În articolul său intitulat „Buletinul Informației: Ce trebuie ascunde președintele Consiliului Municipal și Consiliul Municipal”, el a menționat șase oficiali municipali. El a declarat că Z. și H. au fost atât de ocupate să interfereze cu politicile de ocupare a forței de muncă ale școlilor locale, încât nu au avut timp să administreze în mod corespunzător fondurile de educație municipale.

În consecință, profesorii și angajatorii instituțiilor municipale de educație nu au primit alocații (pentru îmbrăcăminte de protecție) care, în conformitate cu dispozițiile legale relevante, ar fi trebuit să primească. În plus, profesorii de educație fizică au primit salarii mai mici fără o anumită alocație de 25 %. În opinia reclamantului, profesorii nu au solicitat această alocație deoarece se temeau să își piardă locurile de muncă. Când reclamantul a informat primarii - T. B., K. și președintele Consiliului Municipal W. - despre neregulile financiare, el a fost respins de la postul său. În cele din urmă, el a fost reintegrat. Reclamantul a susținut, de asemenea, că municipalitatea a primit subvenții de la stat pentru a asigura transportul pentru copii în școli.

Cu toate acestea, școlile au fost obligate să plătească o contribuție suplimentară la municipalitate. Reclamantul a susținut că H. știa despre această situație, dar nu a luat măsurile adecvate. În plus, nu a acționat în favoarea angajaților școlari. Partidele care au fost organizate pentru membrii consiliului municipal au fost finanțate integral din fonduri publice. 10. În cele din urmă, reclamantul a afirmat că el nu a fost surprins că W. nu a răspuns la o anchetă de la Camera Supremă de Control (Najwyższa Izba Kontroli), deoarece excedentul bugetului municipal a fost probabil folosit pentru a plăti bonusuri și bonusuri per diem pentru membrii consiliului. El a încheiat: „Îi încurajez pe cititori să reconsidere dacă între 1994 și 1998 orașul a fost guvernat de persoanele potrivite; dacă aceste persoane pot fi oferite încă un alt mandat în alegerile din octombrie.

Chiar dacă în aceste patru ani au acționat sincer pentru binele comun al comunității Kazimierza Wielka sau în propriile interese personale. Pot aceste persoane să fie de încredere din nou cu mandatele consiliului municipal?” 11. Într-o dată necunoscută mai târziu, grupul social-democrat din Kazimierza Wielka (reprezentant W. M., H. și K. S.) a inițiat proceduri împotriva reclamantului în temeiul articolului 72 din Legea alegerilor locale. Reclamantul nu a fost conștient de acest fapt. 12. La 8 octombrie 1998, mama reclamantului a fost informată că reclamantul trebuia să apară în fața instanței următoare, la ora 11 a.m., nu a putut informa reclamantul deoarece el a fost în Cracovia la 8 și 9 octombrie.

13. La 9 octombrie 1998, Curtea Regională Kielce (Sīd Okręgowy) a avut o audiere și a dat o decizie. Acesta a ordonat reclamantului să publice în ziarul local Słowo Ludu o cerere și o declarație că includea în prospect informații false. De asemenea, a ordonat reclamantului să plătească o amendă de 1000 de zloți polonezi (PLN) (aprox. 280 euro (EUR)) în beneficiul spitalului pentru copii din Kielce. 14. La 10 octombrie 1998, reclamantul s-a dus personal la Curtea Regională și a fost informat cu privire la decizia luată la 9 octombrie. În aceeași dată el a depus un recurs. 15. Alegerile locale au avut loc la 11 octombrie 1998. 16. La 13 octombrie 1998, Curtea de Apel Cracovia (Sād Apelacyjny) a anulat decizia de primă instanță și a transmis cazul.

Curtea a considerat că reclamantul nu a fost convocat în mod corespunzător la ședința din 9 octombrie. Reclamantul nu a putut să se apere personal și, în consecință, procedura a fost invalidă. 17. La 26 noiembrie 1998, Curtea Regională Kielce a dat o decizie. Curtea a ordonat reclamantului să publice în ziarul local Słowo Ludu o cerere pentru faptul că a inclus în prospect informații false. În plus, a ordonat reclamantului să plătească o amendă de 700 PLN (aprox. 200 EUR) în beneficiul spitalului pentru copii din Kielce. Curtea a susținut că articolul reclamantului se referă la șase funcționari municipali, dar printre ei doar trei sunt membri ai grupului social-democrat. Nici unul dintre ei nu a fost ales la Consiliul Municipal în alegerile locale.

Curtea a auzit dovezi de la aceste persoane și a considerat că declarațiile reclamantului nu au fost corecte. Articolul distribuit de reclamant conținea declarații care nu aveau nicio bază de fapt. În plus, ar fi putut cauza faptul că H.O. și K.S. nu au fost aleși la consiliul municipal și W.M. au primit mai puține voturi. Curtea a subliniat în continuare că reclamantul nu a menținut că are un caz penal. La 26 mai 1992 a fost condamnat pentru participare la un squaff hooligan și condamnat la închisoarea de un an, suspendat timp de patru ani. În cele din urmă, în opinia instanței, reclamantul a distribuit în mod deliberat prospectul în timpul campaniei electorale. Curtea nu a citat declarațiile făcute de reclamant în articolul său, ci a făcut o evaluare generală a conținutului articolului.

18. La 3 martie 1999, Curtea de Apel din Cracovia a respins un recurs de către reclamant, astfel cum a fost depus în afara termenului prescris. Curtea a considerat că, având în vedere că procedurile au fost desfășurate în temeiul Legii Alegerilor Locale, acest recurs ar fi trebuit să fie depus în termen de 24 de ore. 19. La 4 martie 1999, reclamantul a solicitat să fie autorizat să depună un recurs fără timp. În apelul său, reclamantul a susținut că din 1997 a informat diverse instituții cu privire la neregulile financiare din partea autorităților municipale. El a adăugat că el a planificat să publice articolul său într-un ziar local, Gazeta Kazimierowska; totuși ziarul a fost închis. În baza articolului 10 din Convenție, el a susținut că a fost pedepsit pentru criticarea autorității locale.

Cu toate acestea, după cum a apărut din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, limitările criticilor acceptabile sunt mai largi în ceea ce privește politicienii decât în ceea ce privește persoanele private. El a subliniat, de asemenea, că instanța și-a bazat opinia, că declarațiile reclamantului nu sunt bune, doar pe mărturiile persoanelor vizate de articolul respectiv. Curtea nu a făcut trimitere la alte elemente de probă, cum ar fi documentele depuse de reclamant. El a afirmat, de asemenea, că Curtea regională nu a auzit dovezi de la el. În cele din urmă, el a subliniat că în articolul său el nu a menționat niciodată grupul social-democrat, dar a făcut trimitere numai la oficialii municipali.

20. La 28 aprilie 1999, Curtea Regională Kielce a permis reclamantului să apeleze din timp. 21. La 8 iunie 1999, Curtea de Apel Cracovia și-a dat hotărârea. Curtea a modificat hotărârea de primă instanță, în sensul că a ordonat reclamantului să plătească 300 PLN (aprox. 85 EUR) în beneficiul Spitalului pentru Copii din Kielce și a respins restul apelului său. Curtea nu a citat pasaje din prospect, ci a efectuat o evaluare generală a conținutului articolului. În ceea ce privește acuzațiile reclamantului potrivit căreia procesul de obținere a dovezii a fost nedrept, instanța a susținut că reclamantul ar fi putut prezenta o probă de acest lucru în cursul audierii din 26 noiembrie 1998; cu toate acestea, el nu a făcut-o.

În plus, Comisia a considerat că declarațiile false ale reclamantului nu ar putea fi considerate ca parte a „criticii acceptabile” în sensul articolului 10 din convenție. Acesta a considerat că procedurile prevăzute la art. 72 din Legea alegerilor locale vizează asigurarea bunei desfășurari a campaniei electorale prin prevenirea încălcărilor drepturilor personale ale celor care se află la alegeri. Curtea de Apel a considerat că conținutul prospectului a pus reclamanții într-o lumină neclară negativă ca candidați pentru consiliul local și a avut ca scop să le împiedice să fie aleși. Curtea s-a referit în special la remarcile concludente ale articolului. Curtea de Apel a considerat că acestea sunt incompatibile cu art. 72 § 1 din Legea alegerilor locale.

În aceste circumstanțe, Curtea de Apel a constatat că hotărârea Curții Regionale a fost corectă.

22. Secțiunea 72 din Legea din 16 iulie 1998 privind alegerile municipalităților, consiliilor de district și Assemblee regionale (Ordinacja wyborcza do rad gmin, rad powiatów i sejmików województw) („Legea alegerilor locale”) prevăzută, în măsura în care este cazul: „§ 1. În cazul în care postere, sloganuri, prospecte, declarații sau alte forme de propagandă și campanie conțin date și informații false, un candidat care are drept de alegere locală sau un reprezentant al comitetului electoral are dreptul de a face o cerere de către Curtea Regională de: 1) de a ordona confiscarea acestor materiale, 2) de a emite o injecție care restricționează [acuzatul] să publice aceste date și informații, 3) de a ordona corectarea informațiilor, 4) de a [acuzatul] de a cere scuze părții agravate, 5) de a ordona [acuzatul] să plătească o caritate până la 10.000 PLN, 6) de a [acuzatul] de a plăti reclamantului până la 10.000 PLN în daune.

(2) Curtea regională, în calitate de judecător unic, examinează cererea menționată la § 1 în termen de 24 de ore în cadrul procedurilor [civile] necontențioase. [...]. Curtea își desfășoară serviciul părții interesate menționate la § 1, comisarul electoral regional relevant și persoana obligată să execute hotărârea instanței, fără întârziere nejustificată, o decizie de încheiere a procedurii în acest caz. § 3. Deciziile Curții Regionale pot fi apelate la Curtea de Apel în termen de 24 de ore de la data pronunțate. Curtea de Apel, în calitate de comitet de trei judecători, examinează recursul în procedura [civil] necontenciosă, în conformitate cu aceeași procedură și în termenul menționat la § 2. La 26 iulie 2002, Parlamentul a modificat art. 72 § 1 din Legea alegerilor locale prin abrogarea subsecțiunea 6, care a permis unui reclamant să solicite compensații unei persoane care au divulgat informații false despre el.

23. La 1 octombrie 1998, Curtea de Apel Katowice a dat o hotărâre în cazul nr. I ACz 972/98 în care a declarat: 1. Secțiunea 72 din Legea Alegerilor Locale se aplică declarațiilor de fapt conținute în materialele referitoare la o campanie electorală. Nu se aplică concluziilor sau opiniilor bazate pe aceste declarații factuale. Doar declarațiile factuale au un caracter obiectiv. Fiecare opinie este subiectivă și depinde de punctul de vedere al persoanei care îl dețin. Nimeni nu poate fi împiedicat să își exprime opiniile și să facă hotărâri atâta timp cât nu încalcă drepturile altora. Cu toate acestea, chiar și o încălcare a drepturilor personale care nu îndeplinește condițiile specificate în secțiunea 72 nu poate fi acordată protecție în temeiul acestei dispoziții care reprezintă o excepție [la regula generală] și, prin urmare, nu poate fi interpretată îndeaproape.

24. La 7 noiembrie 2002, Curtea de Apel Katowice a dat o hotărâre în cazul nr. IACz 1956/02 în care a deținut: „Secțiunea 72 din Legea electorală locală [...] este o dispoziție excepțională și nu poate fi interpretată în mare măsură. Această dispoziție se aplică numai informațiilor false incluse în materialele electorale. În cazul în care aceste observații și avize încalcă drepturile personale ale candidatului, acesta poate solicita remediere în temeiul normelor generale [de protecție a drepturilor personale], și nu pe baza articolului 72 din Legea alegerilor locale.”

5. The applicant was born in 1968 and lives in Kazimierza Wielka. 6. The applicant works as a teacher in Kazimierza Wielka. In 1998 he was also a member of the Municipal Electoral Commission (Miejska Komisja Wyborcza w Kazimierzy Wielkiej). 7. In August 1998 the applicant wanted to publish an article in the local newspaper (Gazeta Kazimierska) on alleged financial irregularities in the municipality. As the newspaper had been closed down, the applicant published the article himself. On 5 October 1998 he distributed it in the form of leaflets. 8. In his article entitled “Information Bulletin: What the president of the City Council and the City Council Board have to hide”, he referred to six municipality officials.

He stated that Z. J. and H. O. had been so busy interfering with the employment policies of the local schools that they had not had time to administer the municipal educational funds properly. As a consequence teachers and employers of the municipal educational institutions had not received allowances (for protective clothing) which under relevant legal provisions they should have received. In addition, the physical education teachers had received lower salaries without a certain 25 % allowance. In the applicant’s opinion the teachers did not claim this allowance as they had been afraid to lose their jobs. When the applicant had informed the mayors - T. B., K. S. and the president of the City Council Board W. M. - about the financial irregularities, he had been dismissed from his post.

He had eventually been reinstated. 9. The applicant further claimed that the municipality had received subsidies from the State to provide transport for children to schools. However, the schools had been required to pay an additional contribution to the municipality. The applicant maintained that H. O. had known about this situation but had failed to take appropriate action. In addition she had not acted for the benefit of the school employees. Parties which had been organised for city council members had been wholly financed from public funds. 10. Lastly, the applicant stated that he was not surprised that W. M. had not replied to an inquiry from the Supreme Control Chamber (Najwyższa Izba Kontroli) as the municipal budget surplus had probably been used to pay bonuses and per diem allowances for the council members.

He concluded: “I encourage the readers to reconsider whether between 1994 and 1998 the city was governed by the right people; whether these people can be offered yet another term of office in the October elections. Whether during those four years they have indeed acted honestly for the common well-being of the Kazimierza Wielka community or in their own personal interests. Can these people be trusted again with the city council mandates?” 11. On an unknown later date the Social Democrat group in Kazimierza Wielka (representing W. M., H. O. and K. S.) instituted proceedings against the applicant under section 72 of the Local Election Act. The applicant had not been aware of that fact. 12. On 8 October 1998 the applicant’s mother was informed that the applicant was supposed to appear before the court next day at 11 a.m.

She could not inform the applicant as he was in Krakow on 8 and 9 October. 13. On 9 October 1998 the Kielce Regional Court (Sąd Okręgowy) held a hearing and gave a decision. It ordered the applicant to publish in the local newspaper Słowo Ludu an apology and a statement that he had included untrue information in his leaflet. It further ordered the applicant to pay a fine of 1,000 Polish zlotys (PLN) (approx. 280 euros (EUR)) for the benefit of the Children’s Hospital in Kielce. 14. On 10 October 1998 the applicant went personally to the Regional Court and was informed about the decision taken on 9 October. On the same date he lodged an appeal. 15. The local elections took place on 11 October 1998. 16. On 13 October 1998 the Cracow Court of Appeal (Sąd Apelacyjny) quashed the first-instance decision and remitted the case.

The court considered that the applicant had not been duly summoned to the hearing held on 9 October. The applicant had not been able to defend himself in person and accordingly the proceedings had been invalid. 17. On 26 November 1998 the Kielce Regional Court gave a decision. The court ordered the applicant to publish in the local newspaper Słowo Ludu an apology for the fact that he had included untrue information in his leaflet. It further ordered the applicant to pay a fine of PLN 700 (approx. EUR 200) for the benefit of the Children’s Hospital in Kielce. The court held that the applicant’s article concerned six municipal officials but amongst them only three were members of the Social Democrat group.

None of them had been elected to the City Council in the local elections. The court heard evidence from these persons and considered that the applicant’s statements had been untrue. The article distributed by the applicant contained statements which lacked any factual basis. In addition, it could have caused the fact that H.O. and K.S. had not been elected to the city council and W.M. had received fewer votes. The court further stressed that the applicant had not mentioned that he had a criminal record. On 26 May 1992 he had been convicted of participation in a hooligan scuffle and sentenced to one year’s imprisonment, suspended for four years. Lastly, in the court’s opinion, the applicant had deliberately distributed the leaflet during the election campaign.

The court did not quote the statements made by the applicant in his article but made a general assessment of the content of the article. 18. On 3 March 1999 the Krakow Court of Appeal dismissed an appeal by the applicant as lodged outside the prescribed time-limit. The court considered that as the proceedings had been conducted under the Local Elections Act the appeal should have been lodged within twenty-four hours. 19. On 4 March 1999 the applicant asked to be allowed to lodge an appeal out of time. In his appeal the applicant claimed that since 1997 he had informed various institutions about financial irregularities on the part of the municipal authorities. He added that he had planned to publish his article in a local newspaper, Gazeta Kazimierowska; however the newspaper had been closed down.

Relying on Article 10 of the Convention he maintained that he had been punished for criticising the local authority. However, as it emerged from the European Court of Human Rights’ case-law the limitations of acceptable criticism were wider as regards politicians than as regards private individuals. He further stressed that the court had based its opinion, that the applicant’s statements were untrue, only on the testimonies of the persons concerned by the article. The court had not referred to other pieces of evidence such as documents submitted by the applicant. He further claimed that the Regional Court had not heard evidence from him. Finally, he stressed that in his article he had never mentioned the Social Democrat group but had only referred to the municipal officials.

20. On 28 April 1999 the Kielce Regional Court allowed the applicant to appeal out of time. 21. On 8 June 1999 the Krakow Court of Appeal gave its decision. The court amended the first-instance decision, in that it ordered the applicant to pay PLN 300 PLN (approx. EUR 85) for the benefit of the Children’s Hospital in Kielce and dismissed the remainder of his appeal. The court did not quote passages from the leaflet but made a general assessment of the content of the article. With reference to the applicant’s allegations that the process of obtaining evidence had been unfair, the court held that the applicant could have produced evidence of this during the hearing on 26 November 1998; however he had not done so.

It further considered that the applicant’s untrue statements could not be considered as part of “acceptable criticism” within the meaning of Article 10 of the Convention. It considered that proceedings provided for under section 72 of the Local Elections Act were aimed at ensuring the proper conduct of the electoral campaign by preventing infringements of the personal rights of those standing for election. The Court of Appeal considered that the content of the leaflet put the claimants in an unambiguously negative light as candidates for the local council and was aimed at preventing them from being elected. The court in particular referred to the concluding remarks of the article. The Court of Appeal considered that they were incompatible with section 72 § 1 of the Local Elections Act.

In these circumstances the Court of Appeal found that the decision of the Regional Court was correct.

22. Section 72 of the Law of 16 July 1998 on Elections to Municipalities, District Councils and Regional Assemblies (Ordynacja wyborcza do rad gmin, rad powiatów i sejmików województw) (“the Local Elections Act”) provided, in so far as relevant: “§ 1. If posters, slogans, leaflets, statements or other forms of propaganda and campaigning contain untrue data and information, a candidate standing for local election or a representative of an electoral committee has the right to make an application asking the Regional Court to: 1) order the confiscation of such materials, 2) issue an injunction restraining [the defendant] from publishing such data and information, 3) order the information to be corrected, 4) order [the defendant] to apologise to the aggrieved party, 5) order [the defendant] to pay to a charity up to PLN 10,000, 6) order [the defendant] to pay to the claimant up to PLN 10,000 in damages.

§ 2. The Regional Court, sitting as a single judge, shall examine the application referred to in § 1 within 24 hours in [civil] non-contentious proceedings. [...]. The court shall serve on the interested party referred to in § 1, the relevant regional electoral commissioner and the person obligated to execute the court’s decision, without undue delay, a decision terminating the proceedings in the case. § 3. Decisions of the Regional Court may be appealed to the Court of Appeal within 24 hours of the time they are pronounced.

The Court of Appeal, sitting as a panel of three judges, shall examine the appeal in [civil] non-contentious proceedings, according to the same procedure and within the time-limit referred to in § 2. No appeal shall lie against decisions of the Court of Appeal and any decision shall be enforceable with immediate effect.” On 26 July 2002 Parliament amended section 72 § 1 of the Local Elections Act by repealing subsection 6, which allowed a claimant to seek compensation from a person who has divulged untrue information about him/her. 23. On 1 October 1998 the Katowice Court of Appeal gave a decision in case no. I ACz 972/98 in which it stated: 1. Section 72 of the Local Elections Act applies to factual statements contained in materials pertaining to an electoral campaign.

It does not apply to conclusions or opinions based on those factual statements. Only factual statements have an objective character. Every opinion is subjective and depends on the point of view of the person holding it. 2. No one can be prevented from expressing his views and making judgments as long as they do not infringe the rights of others. However, even an infringement of personal rights which does not meet the conditions specified in section 72 cannot be afforded protection under that provision which is an exception [to the general rule] and thus cannot be interpreted extensively. 24. On 7 November 2002 the Katowice Court of Appeal gave a decision in the case no. IACz 1956/02 in which it held: “Section 72 of the Local Elections Act [...] is an exceptional provision and as such cannot be construed extensively.

That provision is applicable solely to untrue information included in electoral materials. It is not applicable to comments and opinions concerning the character of a candidate [standing for election]. If such comments and opinions infringe the candidate’s personal rights, he may seek redress under the general rules [of protection of personal rights], and not on the basis of Section 72 of the Local Elections Act.”