ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1141/2016

Decizia nr. 1141/2016

Deliberând asupra contestației de față constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 119/2016 din data de 13 iulie 2016, Curtea de Apel Cluj, secția penală, a respins ca inadmisibilă contestația formulată de petentul A., cu domiciliul ales la Birou avocat B. din Bistrița.

A fost obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 200 lei.

Pentru a dispune astfel, instanța Curții de Apel Cluj a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 27 iunie 2016, petentul A. a formulat opoziție la cererea de extrădare formulată de statul italian, solicitând punerea sa de îndată în libertate.

Prin sentința penală nr. 1 din 22 ianuarie 2007, definitivă la data de 7 iunie 2007, Curtea cu Juri din Veneția a dispus condamnarea petentului A. la o pedeapsă de 6 ani închisoare pentru trafic de ființe umane și înlesnirea intrării și șederii ilegale în Italia.

În baza acestei hotărâri, Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul Ordinar din Veneția a emis un mandat european de arestare, petentul fiind arestat și reținut pe teritoriul Bulgariei.

Pe calea contestației la executare, respectiv opoziția la cererea de extrădare, petentul a solicitat să se respingă ca nelegală cererea de arestare, respectiv de executare formulată de autoritatea italiană pe motiv că pentru aceleași fapte a fost condamnat și în România și a executat pedeapsa.

În dovedirea acestui fapt, petentul a depus copii după sentința penală nr. 31 din 15 februarie 2007 a Tribunalului Bistrița-Năsăud și Decizia penală nr. 90 din 17 mai 2007.

Cererea formulată de petent, a fost respinsă ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Instanța a reținut că, petentul a fost arestat de autoritățile bulgare în baza unui mandat european de arestare emis de autoritățile italiene, astfel că opoziția la arestare trebuia adresată autorității care a dispus arestarea.

Potrivit ar.49 din Legea nr. 302/2004, dacă persoana extrădabilă se opune la cererea de extrădare, ea își va putea formula apărările oral și în scris, totodată va putea propune probe.

Din conținutul textului de lege rezultă că opoziția trebuie adresată autorității competente să soluționeze cererea de extrădare.

De altfel, prin ordonanța din 29 iunie 2016, emisă de Curtea de Apel Cluj (nr. 394/II/5/2016) s-a dispus clasarea procedurii privind executarea mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare competente din Italia, împotriva persoanei solicitate A., datorită faptului că acesta nu se află pe teritoriul României.

Împotriva sentinței penale nr. 119/2016 din data de 13 iulie 2016 a Curții de Apel Cluj, secția penală, a formulat contestație, contestatorul A.

Examinând contestația formulată de contestatorul A. în raport cu actele aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele motive:

Conform dispozițiilor art. 49 din Legea nr. 302/2004, dacă persoana extrădabilă se opune la cererea de extrădare, ea își va putea formula apărările oral și în scris, totodată va putea propune probe.

Din conținutul textului de lege rezultă că opoziția trebuie adresată autorității competente să soluționeze cererea de extrădare.

De asemenea, se constată că motivele invocate de petent nu se încadrează nici în ceea ce privește temeiurile prev. de art. 598 C. proc. pen., neexistând o hotărâre care să fie executată, dar nici în ceea ce privește dispozițiile din Legea nr. 302/2004, care se aplică într-o procedură distinctă și nu în cea care vizează statele membre Uniunii Europene.

Înalta Curte constată că, sentința penală pronunțată de către Curtea de Apel Cluj este definitivă.

Prin urmare, contestatorului petent nu îi este recunoscută calea de atac a contestației împotriva sentinței penale nr. 119/2016 din data de 13 iulie 2016 a Curții de Apel Cluj, secția penală.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României.

Pentru aceste considerente Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația petentului, întrucât aceasta a fost formulată împotriva unei sentința definitive.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga contestatorul la plata sumei de 100 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 119/2016 din data de 13 iulie 2016 a Curții de Apel Cluj, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/33/2016.

Obligă contestatorul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 15 septembrie 2016.