ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 901/2017

Deliberând asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 154/F din data de 25 august 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. s-a admis contestația la executare înregistrată pe rolul Curții de Apel București de judecătorul delegat la Biroul executări penale al Curții de Apel București, secția a II-a penală.

S-a revocat măsura arestării în vederea predării dispusă prin Sentința penală nr. 237/F din 08 decembrie 2016 de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și s-a dispus anularea mandatului de arestare în vederea predării din 08 decembrie 2016, emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 130 lei, avansat din fondul Ministerului Justiției, a rămas în sarcina statului.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel București a reținut că, prin cererea înregistrată la data de 22 iunie 2017 sub nr. x/2/2016 (x/2017), judecătorul delegat la Biroul Executări penale din cadrul Curții de Apel București, secția a II-a penală, a formulat, în temeiul art. 554 alin. (2) rap. la art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., contestație în contra executării Sentinței penale nr. 237 din 08 decembrie 2016, rămasă definitivă, privind pe condamnatul A. (cetățean român, fiul lui B. și C., domiciliat în Târgu Jiu, județ Gorj, deținut în Penitenciarul Târgu Jiu).

În motivarea contestației, s-a arătat că, prin hotărârea menționată s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis față de acesta la 30 noiembrie 2016 de autoritățile judiciare italiene - Procura Generală a Republicii de pe lângă Curtea de Apel Veneția însă a fost amânată predarea persoanei solicitate până la executarea la termen a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 832/2015 a Judecătoriei Târgu Jiu sau până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate. Prin aceeași hotărâre s-a dispus arestarea persoanei solicitate, în vederea predării către autoritățile judiciare italiene pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data încetării motivelor care au justificat amânarea predării.

Prin Sentința penală nr. 132 din 25 mai 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, definitivă prin Decizia nr. 213/A din 12 iunie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a fost recunoscută Sentința penală nr. 1.118/2014 Reg din 17 iulie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Veneția în reformarea sentinței penale pronunțată de Tribunalul Padova la 21 octombrie 2013, definitivă la 27 ianuarie 2016. Curtea de Apel Craiova a emis M.E.P.I. nr. 162 din 14 iunie 2017.

S-a constatat că Biroul Executări penale din cadrul Curții de Apel București, secția a II-a penală a solicitat, prin judecătorul delegat, să se constate dacă sunt incidente dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Prin Sentința penală nr. 237 din 08 decembrie 2016 definitivă la data pronunțării, privind pe condamnatul A., s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis față de acesta la 30 noiembrie 2016 de autoritățile judiciare italiene - Procura Generală a Republicii de pe lângă Curtea de Apel Veneția, în baza Sentinței penale nr. 1.118 din 17 iulie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Veneția în reformarea sentinței penale pronunțată de Tribunalul Padova la data de 21 octombrie 2013, definitivă la 27 ianuarie 2016. Prin această sentință, numitul A. a fost condamnat de autoritățile judiciare din Italia la o pedeapsă cu închisoarea de 4 ani, 1 lună și 20 zile.

Prin aceeași sentință, s-a dispus amânarea predării persoanei solicitate până la executarea la termen a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 832/2015 a Judecătoriei Târgu Jiu sau până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate. De asemenea, s-a dispus arestarea persoanei solicitate, în vederea predării către autoritățile judiciare italiene pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data încetării motivelor care au justificat amânarea predării. S-a emis mandatul european de arestare din 08 decembrie 2016.

Ulterior, prin Sentința penală nr. 132 din 25 mai 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, definitivă prin Decizia nr. 213/A din 12 iunie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a fost recunoscută Sentința penală nr. 1.118 din 17 iulie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Veneția în reformarea sentinței penale pronunțată de Tribunalul Padova la data de 21 octombrie 2013, definitivă la 27 ianuarie 2016 și s-a a emis M.E.P.I. nr. 162 din 14 iunie 2017.

Având în vedere că Sentința penală nr. 1.118 din 17 iulie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Veneția în reformarea sentinței penale pronunțată de Tribunalul Padova la 21 octombrie 2013, definitivă la 27 ianuarie 2016, a fost recunoscută de autoritățile judiciare din România și s-a emis M.E.P.I. nr. 162 din 14 iunie 2017 în vederea continuării executării pedepsei cu închisoarea de 4 ani, 1 lună și 20 zile pentru infracțiunile de viol în formă continuată și lipsire de libertate în mod ilegal, într-un penitenciar din România, s-a apreciat că există o împiedicare la executarea mandatului de arestare din 08 decembrie 2016 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, întrucât acest mandat a fost emis în vederea predării.

Or, prin Sentința penală nr. 1.118 din 17 iulie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Veneția în reformarea sentinței penale pronunțată de Tribunalul Padova la data de 21 octombrie 2013, definitivă la 27 ianuarie 2016 s-a aplicat executarea pedepsei cu închisoarea de 4 ani, 1 lună și 20 zile și s-a stabilit a fi continuată într-un penitenciar din România, ca urmare a recunoașterii hotărârii și care nu poate fi executată și într-un penitenciar din Italia, motiv pentru care s-a revocat măsura arestării în vederea predării dispusă de Curtea de Apel București, secția a II-a penală prin Sentința penală nr. 237/F din 08 decembrie 2016 și s-a anulat mandatul de arestare în vederea predării din 08 decembrie 2016, emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală.

Împotriva acestei sentințe a formulat contestație, la data de 31 august 2017, persoana solicitată A., prin care a solicitat să fie extrădat în Italia.

Persoana solicitată a formulat contestație susținând să fie extrădat în Italia, în opinia acestuia, executarea pedepsei cu închisoarea de 4 ani, 1 lună și 20 zile aplicată prin Sentința penală nr. 1.118 din 17 iulie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Veneția în reformarea sentinței penale pronunțată de Tribunalul Padova la data de 21 octombrie 2013, definitivă la 27 ianuarie 2016, pentru infracțiunile de viol în formă continuată și lipsire de libertate în mod ilegal, se poate realiza într-un penitenciar din Italia, întrucât în această țară a locuit mult timp, desfășurând activitate apreciată de autorități, afirmând că era unul dintre cei mai buni colaboratori și viața sa îi va fi pusă în pericol în Penitenciarul Craiova de persoanele deținute, acuzate de crime. Totodată, a precizat că solicită să fie predat autorităților italiene pentru a-și dovedi nevinovăția.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 15 septembrie 2017, când s-a stabilit aleatoriu termen pentru soluționare la data de 25 octombrie 2017. Prin rezoluție, s-a dispus schimbarea termenului de judecată acordat în cauză la data de 27 septembrie 2017.

Cu prilejul dezbaterilor, apărătorul desemnat din oficiu pentru contestator a solicitat admiterea contestației și executarea pedepsei în Italia.

Examinând cauza în raport cu dispozițiile legale incidente și de motivele invocate, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază contestația formulată de persoana solicitată A. ca fiind nefondată, pentru următoarele considerente:

Prin Sentința penală nr. 237 din 08 decembrie 2016 față condamnatul A. s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis față de acesta la 30 noiembrie 2016 de autoritățile judiciare italiene - Procura Generală a Republicii de pe lângă Curtea de Apel Veneția, s-a dispus arestarea persoanei solicitate în vederea predării acesteia către autoritățile judiciare italiene. Prin aceeași sentință, s-a amânat predarea persoanei solicitate ca urmare a condamnării acesteia la o pedeapsă de 4 ani închisoare aplicată de Judecătoria Târgu Jiu prin Sentința penală nr. 832/2015 până la executarea la termen a pedepsei sau până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate, și s-a emis mandatul european de arestare din 08 decembrie 2016.

Ulterior, față de aceeași persoană, prin Sentința penală nr. 132 din 25 mai 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, definitivă prin Decizia nr. 213/A din 12 iunie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost recunoscută Sentința penală nr. 1.118/2014 Reg din 17 iulie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Veneția și s-a emis M.E.P.I. nr. 162 din 14 iunie 2017 în vederea continuării executării pedepsei de 4 ani, 1 lună și 20 de zile într-un penitenciar din România.

Potrivit art. 598 C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

Contestația la executare reprezintă procedeul jurisdicțional prevăzut de lege pentru rezolvarea incidentelor ivite pe parcursul executării unei hotărâri penale definitive.

În raport de aceste dispoziții legale și de situația juridică prezentată mai sus, se constată că situația de împiedicare la executarea mandatului de arestare în vederea predării către autoritățile italiene, invocată de judecătorul delegat care a formulat, din oficiu, contestația la executare, se încadrează în cazul prevăzut la art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a C. proc. pen, respectiv când se ivește vreo împiedicare la executare.

Astfel, se constată că urmare soluției dispuse prin Sentința penală nr. 132 din 25 mai 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova prin care s-a recunoscut Sentința penală nr. 1.118 din 17 iulie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Veneția și s-a dispus continuarea executării pedepsei de 4 ani, 1 lună și 20 de zile închisoare, într-un penitenciar din România, există o împiedicare în ceea ce privește punerea în executare a mandatului european de arestare emis în baza Sentinței penale nr. 237 din 08 decembrie 2016.

Înalta Curte constată că motivele contestatorului invocate în susținerea căii de atac promovate vizează pe de o parte chestiuni de ordin personal, iar alte motive susținute de acesta, ca lipsa vinovăției, țin de fondul cauzei, astfel că exced cazului de împiedicare la executare prev. de art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Pentru considerentele expuse, apreciind că sentința penală atacată este legală și temeinică, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) cu referire la art. 597 alin. (7) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca nefondată, contestația formulată de A. împotriva Sentinței penale nr. 154/F din data de 25 august 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 130 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 130 lei, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de A. împotriva Sentinței penale nr. 154/F din data de 25 august 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală.

Obligă contestatorul la plata sumei de 130 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator în sumă de 130 lei, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 septembrie 2017.

Procesat de GGC - ED