ÎCCJ, Decizia nr. 112/2017
ÎCCJ, Decizia nr. 112/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia
civilă nr. 112/2017
Asupra admisibilității în
principiu a recursului de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei;
Prin Decizia nr. 2314 din 4 iunie 2015,
pronunțată în Dosarul nr. x/1/2015, Înalta Curte de Casație
și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal,
a respins, ca neîntemeiată, contestația formulată de A. având ca
obiect anularea parțială a Hotărârii Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 1147 din 6 noiembrie 2014 cu privire la
contestatoare și obligarea intimatului la emiterea unei hotărâri de
valorificare a rezultatului obținut la concursul de promovare din data de
1 iunie 2014, prin promovarea contestatoarei la Curtea de Apel Cluj, secția
I civilă.
Împotriva Deciziei nr. 2314 din 4
iunie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și
Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul
nr. x/1/2015, a declarat recurs A.
II. Procedura de filtrare a recursului;
Recursul fiind de competența
Înaltei Curți, a fost urmată procedura de pregătire a dosarului
și procedura de filtrare reglementată de art. 493 C. proc. civ.
Prin raportul asupra
admisibilității în principiu a recursului, magistratul-raportor a
concluzionat în sensul că recursul nu este admisibil, întrucât
hotărârea atacată cu recurs este definitivă, având în vedere
dispozițiile art. 29 alin. (5), (7) și (9) din Legea nr. 317/2004,
republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Prin Încheierea din camera de consiliu
de la 26 octombrie 2015, completul de filtru a analizat raportul, a constatat
că este întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2)
și (3) C. proc. civ. și a dispus comunicarea acestuia către
părți.
La data de 19 noiembrie 2015, a fost
înregistrat la dosar punctul de vedere asupra raportului, formulat de
recurentă, prin care a fost invocată excepția de
neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin. (9) din Legea nr. 317/2004,
art. 21 și art. 24 din Legea nr. 304/2004 și art. 97 pct. 1 și art.
483 alin. (1) C. proc. civ.
Prin Încheierea din camera de consiliu
de la 23 noiembrie 2015, completul de filtru a admis cererea recurentei și
a dispus sesizarea Curții Constituționale pentru a decide asupra
excepției de neconstituționalitate invocate.
Prin Încheierea din camera de consiliu
de la 25 ianuarie 2016, completul de filtru a respins cererea formulată de
A. privind îndreptarea erorii materiale din Încheierea de la 23 noiembrie 2015
și a reținut că, pentru corecta soluționare a
excepției de neconstituționalitate, se vor comunica instanței de
contencios constituțional precizările formulate de petentă
odată cu cererea de îndreptare a erorii materiale.
La data de 13 martie 2017, a fost
înregistrată la dosar Decizia Curții Constituționale nr. 780 din
15 decembrie 2016, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată,
excepția de neconstituționalitate ridicată de A. în prezenta
cauză.
Prin rezoluția din 15 martie
2017, s-a dispus repunerea cauzei pe rol și a fost stabilit termen la 27
martie 2017, în ședința completului de filtru, fără citarea
părților, în vederea discutării admisibilității în
principiu a recursului.
III. Considerentele Înaltei Curți;
Examinând recursul în temeiul art. 493
alin. (5) și (6) C. proc. civ., Înalta Curte constată că
recursul nu este admisibil pentru considerentele arătate în continuare.
Prin hotărârea atacată cu
recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios
administrativ și fiscal, a respins contestația formulată în
temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al
Magistraturii, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.
Potrivit dispozițiilor art. 29 alin.
(5), (7) și (9) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu
modificările și completările ulterioare:
„Art. 29. - (…);
(5)
Hotărârile plenului privind cariera și drepturile judecătorilor
și procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile și se
comunică de îndată.
(7)
Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație
de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare
sau de la publicare, la secția de contencios administrativ și fiscal,
a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația se
judecă în complet format din 3 judecători.
(9)
Hotărârea prin care se soluționează contestația
prevăzută la alin. (7) este definitivă.
”
Conform dispozițiilor citate,
rezultă că hotărârea atacată în prezenta cauză este o
hotărâre definitivă în sensul art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.,
care nu este supusă recursului conform art. 483 alin. (1) C. proc. civ.
sau art. 24 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările
și completările ulterioare.
Este de remarcat faptul că
și în jurisprudența Curții Constituționale referitoare la
dispozițiile art. 29 alin. (9) din Legea nr. 317/2004, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, s-a reținut în
mod constant că hotărârea prin care este soluționată
contestația formulată în temeiul alin. (7) al aceluiași articol,
este definitivă și nu mai poate fi atacată (Decizia Curții
Constituționale nr. 780 din 15 decembrie 2016, pct. 17).
Pentru considerentele expuse, în
temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., completul de filtru este în unanimitate
de acord că recursul nu este admisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul
declarat de A. împotriva Deciziei nr. 2314 din 4 iunie 2015,
pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția
de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/1/2015.
Fără cale de atac, conform art.
493 alin. (5) C. proc. civ.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi, 27 martie 2017.