ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2993/2017
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2993/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei.
Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a fost învestit cu o cerere de chemare în judecată formulată de reclamantul A.
Prin încheierea din camera de consiliu din data de 5 februarie 2014 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/3/2013, a fost anulată, în baza art. 200 alin. (3) din noul C. proc. civ., cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., reținându-se că acesta nu s-a conformat adresei emise de instanță prin care i s-a pus în vedere să regularizeze cererea dedusă judecății.
Prima cerere de recurs.
Împotriva încheierii din data de 5 februarie 2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A..
Prin Decizia civilă nr. 113 din 17 ianuarie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de reclamantul A.
A doua cerere de recurs
Împotriva Deciziei civile nr. nr. 113 din 17 ianuarie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A.
Examinând cererea de recurs prin prisma dispozițiilor incidente, Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil.
Pentru a ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Înalta Curte constată că, în raport de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.
Potrivit art. 634 alin. (1) C. proc. civ. sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului".
Din interpretarea logico-juridică a dispozițiilor legale sus-menționate, Înalta Curte constată că hotărârile definitive nu sunt susceptibile de a fi atacate cu apel/recurs.
În concluzie, instanța de control judiciar constată că recurentul nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva deciziei atacate, pe de o parte pentru că aceasta a fost îndreptată împotriva unei decizii definitive, hotărâre care nu face parte din categoria celor supuse recursului, iar, pe de altă parte, calea de atac a recursului a fost exercitată și în fața Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, iar normele de procedură civilă nu permit exercitarea recursului la recurs.
Având în vedere dispozițiile art. 7 și art. 457 alin. (1) C. proc. civ., întrucât, în speță, recursul vizează o decizie pronunțată de către Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, asupra unei cereri de recurs, hotărâre care este exceptată căii de atac a recursului, recursul dedus judecății este inadmisibil.
Temeiul de drept al soluției
Pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantă ca inadmisibil, ținând seama și de prevederile art. 499 din același cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 113/2017 din 17 ianuarie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 octombrie 2017.
Procesat de GGC - LM