ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1292/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1292/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București, secția a V a civilă la data de 20.08.2015, reclamanta A. a solicitat,în contradictoriu cu pârâtul Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, anularea Adresei nr. 36031/RG/15.07.2015.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
Prin Sentința civilă nr. 1555/11.12.2015 Tribunalul București, secția a V-a civilă, a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Argumentând soluția instanța a constatat că obiectul prezente acțiunii privește anularea unui act administrativ emis de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, respectiv Adresa nr. 36031/RG/15.07.2015 prin care pârâta se aduce la cunoștință emiterea deciziei de invalidare de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.
A mai reținut instanța că, potrivit art. 10 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 554/2004, litigiile privind acte administrative emise de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Curtea de Apel București, prin Sentința nr. 152 din 25 ianuarie 2016, a admis excepția de necompetență materială a instanței și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei privind acțiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în favoarea Tribunalului București, secția a V-a civilă.
Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
Pentru a se pronunța astfel, raportând la prevederile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165 din 16 mai 2013, la obiectul prezentei cereri de chemare în judecată, respectiv anularea Deciziei de invalidare nr. 3062/10.02.2015 emisă de pârâta ANRP, în baza dispozițiilor cuprinse în Legea nr. 165 din 16 mai 2013, instanța a reținut că Tribunalului București, secția a V-a civilă este competent să soluționeze cauza.
Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.
Argumente de fapt și de drept relevante
Reclamanta a învestit instanța cu o acțiune prin care solicită, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, anularea Deciziei de invalidare nr. 3062/10.02.2015 emisă de pârâta ANRP în temeiul dispozițiilor cuprinse în Legea nr. 165 din 16 mai 2013.
Înalta Curte constată că în privința cererii de chemare în judecată sunt relevante următoarele dispoziții din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare:
"Art. 3. - În înțelesul prezentei legi, expresiile și termenii de mai jos au următoarele semnificații:
cereri - notificările formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cererile formulate în temeiul prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, cererile formulate potrivit Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare, cererile de retrocedare formulate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, republicată, aflate în curs de soluționare la entitățile învestite de lege sau, după caz, la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor;
Art. 33. - (1) Entitățile învestite de lege au obligația de a soluționa cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi și de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora, după cum urmează:
a) în termen de 12 luni, entitățile învestite de lege care mai au de soluționat un număr de până la 2.500 de cereri;
b) în termen de 24 de luni, entitățile învestite de lege care mai au de soluționat un număr cuprins între 2.500 și 5.000 de cereri;
c) în termen de 36 de luni, entitățile învestite de lege care mai au de soluționat un număr de peste 5.000 de cereri.
(2) Termenele prevăzute la alin. (1) curg de la data de 1 ianuarie 2014. […]
Art. 34. - (1) Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 de luni.
(2) Dosarele care vor fi transmise Secretariatului Comisiei Naționale ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data înregistrării lor, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 de luni. […]
Art. 35. - (1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării.
(2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor. […]"
În raport cu obiectul acțiunii, expus în prealabil, Înalta Curte reține că cererea de chemare în judecată se circumscrie prevederilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, iar instanța competentă să soluționeze cauza în fond este secția civilă a tribunalului, conform dispozițiilor alin. (1) al aceluiași articol.
Temeiul legal al regulatorului de competență
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a V-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe contestatoarea A. și pe intimata Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în favoarea Tribunalului București, secția a V-a civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 aprilie 2016.
Procesat de GGC - NN