ÎCCJ, Decizia nr. 218/2019

Asupra recursului de față;

În baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

I. Prin Încheierea nr. 77/RC din data de 20 martie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 440 alin. (2) C. proc. pen., a fost respins ca inadmisibilă cererea de recurs în casație formulată de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 134 din 10 septembrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2018.

Verificând condițiile de admisibilitate, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că cererea de recurs în casație formulată de petentul A. nu îndeplinește toate condițiile prevăzute de art. 434 - art. 438 C. proc. pen.

Astfel, cererea de recurs în casație a fost formulată de către petentul A. la data de 04 februarie 2019, cu depășirea termenului de 30 zile prevăzut de 435 C. proc. pen., în condițiile în care i-a fost comunicată Decizia penală nr. 134 din 10 septembrie 2018 la data de 23 octombrie 2018, așa cum rezultă din Dosar nr. x/2018, cerere pe care nu a semnat-o și care nu cuprinde cazul de casare pe care se întemeiază, deși dispozițiile art. 437 lit. c) și d) C. proc. pen. o impun în mod imperativ.

Or, depășirea termenului este sancționată cu decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen, conform art. 268 alin. (1) C. proc. pen.

Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că, prin interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 434 și art. 436 din C. proc. pen., rezultă, pe de o parte, că hotărârea susceptibilă a fi atacată cu recurs în casație trebuie să vizeze fondul cauzei (o eventuală soluție de condamnare, achitare sau încetare a procesului penal), iar pe de altă parte, că persoanele care au vocație să declare recurs în casație sunt doar procurorul în ceea ce privește latura penală și latura civilă, inculpatul în ceea ce privește latura penală și latura civilă, împotriva hotărârilor prin care s-a dispus condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei ori în încetarea procesului penal, partea civilă și partea responsabilă civilmente, în ceea ce privește latura civilă, iar referitor la latura penală, în măsura în care soluționarea laturii penale a influențat soluționarea laturii civile.

Or, în cauză, calea extraordinară de atac a fost promovată împotriva unei decizii prin care Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva unei sentinței penale pronunțată de secția penală a instanței supreme în Dosarul nr. x/2018, ce a avut ca obiect o cerere de strămutare.

Ca atare, s-a constatat că cererea de recurs în casație vizează o hotărâre care nu poate fi atacată cu această cale extraordinară de atac.

II. Împotriva Încheierii nr. 77/RC din data de 20 martie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2019 petentul A. a exercitat calea de atac prezentă, cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți - Completul de 5 Judecători la data de 19 aprilie 2019, sub nr. x/2019, primul termen fiind stabilit în mod aleatoriu la data de 15 octombrie 2019, termen la care reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității căii de atac.

III. Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, analizând cu prioritate admisibilitatea căii de atac, constată că aceasta este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:

Dând eficiență principiilor legalității căilor de atac și liberului acces la justiție, reglementate, de dispozițiile art. 129 și art. 21 din Constituție, precum și exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, admisibilitatea acestora fiind condiționată de exercitarea lor potrivit legii, revenind, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Potrivit dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicarea a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen. și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale "Legea nouă se aplică de la data intrării ei în vigoare tuturor cauzelor aflate pe rolul organelor judiciare, cu excepțiile prevăzute în cuprinsul prezentei legi", iar potrivit dispozițiilor art. 8 din aceeași lege "Hotărârile pronunțate în primă instanță după intrarea în vigoare a legii noi sunt supuse căilor de atac, termenelor și condițiilor de exercitare ale acestora, prevăzute de legea nouă."

În cauză, petentul a exercitat calea de atac a recursului, cale de atac care nu mai este prevăzută în actuala reglementarea C. proc. pen., împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a încălca coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege.

Or, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia și, din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Față de considerentele ce preced, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, va respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de petentul A., împotriva Încheierii nr. 77/RC din data de 20 martie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2019, iar în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., petentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de petentul A., împotriva Încheierii nr. 77/RC din data de 20 martie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2019.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă recurentul petent la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 octombrie 2019.

Procesat de GGC - NN